* Timpul trece, timpul zboară, se prelinge pe lângă noi şi aşa trec anii vieţii…văd cum mi se scurge viaţa, cum totul trece pe lângă mine de parcă aş fi o nălucă sau o frunză în bătaia vântului…privesc cerul şi visez să pot atinge cerul cu mâinile şi norii să-i risipesc, ca razele soarelui să pătrundă în lumea mea, privesc în jurul meu şi nimic nu are sens mereu, sper…sper….sper ca într-o zi să mi se deschidă un nou drum…un nou sens…un nou „acel” ce lipseşte…visez zi şi noapte, dar mă pot trezi într-o bună zi că bucuriile vieţii se pierd pentru că am stat meditând şi tot ce e frumos a trecut pe lângă mine…pe lângă tine…şi uite aşa anii trec…timpul zboară...Ar trebui să coborâm din aceea lume sau să întoarcem ochii spre viaţă…chiar dacă valurile vieţii ne lovesc din plin când şi când…să poţi privi spre ceilalţi…să vezi prin ei că poţi avea zile mai senine şi poţi trece mai uşor peste pragurile vieţii alături de cei dragi ce îţi dau putere. Şi te priveşti pe tine însuţi, închizi ochii şi priveşti dincolo de oglinda în care te admiri…să pătrunzi în interiorul tău…să dai culoare vieţii... "Nu fugi, nu te măcina, ești doar un vizitator pe Pământ. De aceea mai oprește-te să simți aroma florilor din când în când.....
Viata e ca si o călătorie cu trenul. Nu sti cand va sosi gara unde va trebui să cobori...
* Timpul trece, timpul zboară, se prelinge pe lângă noi şi aşa trec anii vieţii…văd cum mi se scurge viaţa, cum totul trece pe lângă mine de parcă aş fi o nălucă sau o frunză în bătaia vântului…privesc cerul şi visez să pot atinge cerul cu mâinile şi norii să-i risipesc, ca razele soarelui să pătrundă în lumea mea, privesc în jurul meu şi nimic nu are sens mereu, sper…sper….sper ca într-o zi să mi se deschidă un nou drum…un nou sens…un nou „acel” ce lipseşte…visez zi şi noapte, dar mă pot trezi într-o bună zi că bucuriile vieţii se pierd pentru că am stat meditând şi tot ce e frumos a trecut pe lângă mine…pe lângă tine…şi uite aşa anii trec…timpul zboară...Ar trebui să coborâm din aceea lume sau să întoarcem ochii spre viaţă…chiar dacă valurile vieţii ne lovesc din plin când şi când…să poţi privi spre ceilalţi…să vezi prin ei că poţi avea zile mai senine şi poţi trece mai uşor peste pragurile vieţii alături de cei dragi ce îţi dau putere. Şi te priveşti pe tine însuţi, închizi ochii şi priveşti dincolo de oglinda în care te admiri…să pătrunzi în interiorul tău…să dai culoare vieţii... "Nu fugi, nu te măcina, ești doar un vizitator pe Pământ. De aceea mai oprește-te să simți aroma florilor din când în când.....