CARMEN AULETTA

A SPACCANAPULE


A SPACCANAPULE   A Spaccanapule , dint’ a ‘nu vico,i’ pure ‘int’a ‘nu vascio  stesse ‘ecasa,addò  se sente ‘nu prufumo anticoe all’aria ancora truove ‘e panne spase. E’ ‘nu tiatro apierto tutt’ ‘e juorneca t’appresenta ‘o core ‘e ‘sta città.Sient’  'ammuìna sempe allera attuornoca pur' a ‘o furastiero fa ‘ncantà. So’ cchine ‘e storia chisti vicarielleca  ‘e mmure  pare vonno raccuntà.E ttanta ggente, ricche e ppuveriellecca vèneno pe vvennere e accattà. Appriparàte stanno  ‘e bbancarelleca pure â sera truove a ccentenare‘e vvide chiene ‘e tanti ccusarelleassaje  bellelle e sso' sfizziose errare. E ’addore ‘e panzarotte e ppizze frittete passa sott’a ‘o naso e sceta ‘a fammaca nun riésce cchiù a  tenerla zitta,si pure ‘a stute,  ancora  ‘ecchiù, se ‘nfiamma. Accumincianno già a 'coppa ‘e Quartiere‘nfino a Furcella è  ‘nu via vaje ‘eggente.Cca pure ‘o niro, ‘o janco e ‘o furastierevò rummané,  ca Napule è accogliente. ‘O core ‘e ‘sta città è gruosso assaje,'o siente ‘a ‘int’ ‘o  ggigante d’ 'amuntagna,ca si lle cirche ‘a strada addò tu vajett’ ‘a dice apprimma e doppo tt' accumpagna. Carmen Auletta