Il tuo dilemma

Nu foe mai cosa quandu!


 Sunata de na sera cu camini sainu te servane l'anchietocca cu fuscise nci riesci de li pansieri de l'addhi ,de li malanghiscusi scusiarredu l'anguli  ieni beddha meanu te nde scire a spassuoiu sulamente cumpagniacomu fazzu senza stu cuore a cuorede ogni giurnunui doilu mundue l'anni ca ancoranu tegnu pisane o se nde ulane ca me pare tuttu nu stramiju le parole scriue nu sacciu se su giusteo no le vie ca te dicu ieni e sbrojame sta matassa ma nu banire la matina prestuquandu nu aggiu pertu mancu l'occhi e li guai stane lontanide me stau ci cu preguse ncede nu moducu dicu lu giustusenza cu te raoti sempre! pe la ragioneca nu tanimunè ieu nè te poi te piscupoi te lassupoi nci pensua stu tiempu Quante buscieste femmane de moi ci ndorude cozze perte a lampa de pesce frittu de paranza nu foe mai cosa quandusirama me dissequandu d'estate sbocciail fiore dell'invernosona mecanta me nu stornello ...e poi vidica passa sta frussione    sono solo pensieri in libertà...ve li dedico con l'affetto di sempre
 avevo troppa voglia di sorridere e cantaree farlo per una volta ancora,per una volta solaper ricordare per affondare ancora le mani nelle emozioni dell'anima un abbraccio e un vi voglio bene a tutti...buon fine settimana
 Mari