PRESICCESI NEL MONDO

NDURTU E NDURGENZA


NDURTU E NDURGENZA  Lu ndurtu e la ndurgenza suntu do' perdunanze mmentate de li ntichi cuvarnanti quannu, pe li cuntantizzi, cu se fannu beddhi puru cu li fiacchi ristiani, li facivene ssire de lu carciuru e li scancellavene li paccati. A dhi chiempi, quannu nchianava nu rre nou o istu se spusava o li nascia nu fiju, pe li presciarizzi, facia lu ndurtu e sbacantia li carciri de ssassini, de latri e de mbruioni. Puru quannu facivene nu Papa nou, istu cuncidia: comu capu de statu, lu ndurtu a li cunnannati e comu capu de la Chesia la ndurgenza de li paccati. Pe comu me ricordu, tutti li Papi, comu capi de la Chiesia, annu sempre date le ndurgenze pe ogni festa bona. Ma le ndurgenze cchiu bone, chire beddhe chine, bone pe tutti li paccati, vanivene rricalate a chiempu de Giubileu quannu li ristiani a mijara se partivene de luntanu de 'gnibanna e vanivene a Roma cu se le pijene apparu a la benedizione a ll'urbi e a ll'orbi. Mo, iti ssapire ca erene passati cchiui de mille anni de quannu lu Mperatore Custantinu ia fatta frabbicare a Roma na Chiesia beddha ranne a dhunca era statu misu a Ncroce, capisutta, Sampietru e, siccomu stia forimanu de dhai de lu fiume, era stata ntrassata e a, dire lu veru, a certi punti sta nzignava puru cu scarra. A l'annu de lu Signore 1503, ddavantò Papa Giuliu Sacunnu ca, prima mprima se dese de fare e cumannò a li mesci cu scarrene la chesia vecchia e cu ne frabbichene una nova, cchiu bedha e cchiu ranne. Paredhu, lu Papa, s'ia fatti fiacchi li cunti e quannu se ncorse ca li sordi nu bastavene, li vinne mmente l'Attu de perdunanza de lu 1294 dunatu de lu Papa Celestinu Quintu e cusì lu Papa Giuliu predacò a ll'urbi e a ll'orbi ca se putivene dare sordi e fare rricali pe la Chesia nova de Sampietru a scuntu de li paccati. Stu Papa campò ncora 10 anni e quannu morse lu frabbicu stia a dhai ncora mpisu percè li sordi rricoti erene stati picca. A lu nou Cuncistoru, vinne scucchiatu, nu carusu de nume Giuvanni, ca era fiju de lu Larenzu de li Medici, e se dese lu nume de Papa Leone X. Issu, comu fiju de lu “Magnificu” tania già la capu china da samenti e cusì chiamò a Roma lu Mmicalanciulu e lu nnuminò capumesciu de lu frabbicu nou de Sampietru. La capu sua era bona deveru ma senza sordi lu fischettu nu sona e, siccomu ca lu sagnu nunn'è acqua, ca percé li nnantisciuti soi erene ddavantati ricchi spunnati facennu li marcanti e li mprestasordi a ntaressu, panzò bonu cu cummercia le ndurgenze. Mancu cu la penza do' fiate, se fice purtare: carta, pinna e calamaru e scrisse la “Taxa Camarae” ca nunn'era avutru cca la sfirza de tutti li paccati, ca li ristiani ponnu fare, cu de costi quanti sordi nci vulivene pe la ndulgenza. Ditta cusì, unu pote panzare ca la ndurgenza cancella peccatuzzi fatti senza ficuzione, e nvece no, percé suntu tutti paccati de codice penale ca moi se scuntene sulu cu anni e anni de carciru. Tutti li 34 paccati scritti su dha lista, suntu spiecati pe filu e pe segnu maperò jeu, cu nu la fazzu mutu logna, aggiu scucchiatu sulu chiri ca me su parsi cchiu strammi e aggiu misu puru de costi a li sordi ca nci vulìvene tannu pe la scancellatura, l'euri de moi:lu prevete ca se ccucchia cu na monaca, cu na cucina, cu na napute o cu na sciuscetta, paca 67 libbre e 12 sordi (2.704 € ca.):lu prevete ca se ccucchia, contronatura, paca 219 libbre e15 sordi (8.790 € ca.) maperò ci lu stessu paccatu lu face cu vagnoni, vestie o fimmene, (bastene) sulu 131 libbre e 15 sordi (5.270 € ca.); lu prevete ca rruvina na vergineddha paca 2 libbre e 8 sordi (96 € ca.)la monaca ca s'ane ccucchiata cu masculi, de intra e de fore a lu cumentu, maperò vole cu ddaventa lustessu superiora, basta cu paca 131 libbre e 15 sordi (5.270 € ca.);l'assassinu ca ccide cchiu de nu ristianu, maperò tutti ntra lu stessu giurnu, vale comuquannu ca n'ane ccisu unu sulu e paca sulamente 15 libbre, 4 sordi e 3 denari (608 € ca.);lu maritu ca mazziscia la mujere paca 3 libbre e 4 sordi (128 € ca.), maperò se la ccide paca 17 libbre e 15 sordi (710 € ca.) ma ci però la ccide cu la mira cu se sposa cu n'avatra fimmana, paca 32 libbre e 9 sordi (1.298 € ca.);unu ca ccide la mamma o lu tata o nu frate o na soru paca 17 libbre e 5 sordi (690 € ca.) ma se ccide nu vescu paca 131 libbre, 14 sordi e 3 denari (5.268 € ca.); l'assoluzione e la sicurezza di non essere perseguiti per i crimini di rapina, furto o incendio, costerà ai colpevoli 131 libbre e 7 soldi (5.254 € ca.). NOTE:1) Quest'ultimu comma, copiatu pari pari dal testo (tradotto dal latino), ci fa capire che l'indulgenza cancellava il reato sia in cielo che in terra e la Chiesa garantiva l'impunità e la non perseguibilità del crimine mediante il diritto di asilo;2) La libbra del tempo era pari a 20 soldi ed un soldo pari a 12 denari;3) Con sommaria ed arbitraria quantificazione monetaria ho indicato tra parentesi il valore attuale, stimando il potere d'acquisto del soldo pari a circa 2 EURO attuali.