PRESICCESI NEL MONDO

La SCOLa


LA SCOLA A PRISICCE-ACQUARICA   Lu primu nnizziu de scole a Prisicce se ippe lu 1559 quannu morse lu riccu Martinu Alfaranu e llassò tutta la rrobba a li monici Carmelitani de Lecce a pattu ca ìvene custruire a Prisicce nu Cumentu cu le SCOLE. Issi custruira lu Cumentu, la chesia de la Madonna de lu Carminu e le scole ma le aprira sulu pe ci tania sordi. Cu nu beddhu sartu a nnanzi, rrivamu a li primi anni de lu 1800, quannu nchianò comu Rre de Napuli Giuacchinu Murat ca llevò tutta la rrobba a li Cumenti e mise lu jussu de le scole franche pe tutti, ma nu fice a tiempu ca lu Regnu sou spicciò cu la caduta de Napuleone e poi puru ca ia vulutu a dhu li truvava tanti mesci de scola seculari, ca fenca a tannu lu sapire era sulu a manu de monici e previti? L'annu 1857 don Giacumu Arditi ccucchiò nu picca de sordi cu li dane a li Monici Carmelitani, ca erene turnati e ìvene ripijatu pussessu de lu Cumemtu, a pattu ca ìvene aprire le scole franche pe tutti. Li monici nu ntìsara raggioni percé le scole erene la sula ntrata ca tanivene e li sordi ccoti nu bastavene. Cu l'Unità d'Italia le cose nzignara a canciare e lu 1877, lu Ministru Coppinu nci la fice cu minte li primi do' anni de scola elementare franchi e a nforza pe tutti. Maperò passara muti anni ncora prima cu rrivene le scole a ntra tutti li paesi, puru chiri piccinneddhi de lu Capu, comu lu nosciu. A Prisicce e d'Acquarica, a li primi anni de lu novecentu, le scole funziunavene ma nu tutti li vagnoni ne mbrufittavene percé “li tata” , sbajannu, purtavene li fiji cu fatichene a fore meju cca cu perdene tiempu a la scola. De lu sbaju rossu ca ìvene fattu, se ne ncòrsara de cchiui li surdati nosci quannu partira pe la Guerra Ranne e vìttara ca, cu lu dialettu, nunn'erene boni cu capiscene e cu se fannu capire de l'àvitri. Chiru ca li murtificò de cchiui foe lu bisognu cu se vòtene de cquai e de dhai cu se fannu scrivire e liggire la posta. Comu pe tutte le cose, puru pe le scole nci vose lu tiempu sou e chianu chianu, pijara pede e cusì l'annu 1923, lu Cuvernu fice le scole franche e a nforza pe tutti fenca a la quinta elementare. Sta fiata erene picca li “tata” ca nu mmannavene li fiji a la scola ma erene muti li vagnoni ca de suli scucchiavene lu fore o la putea cu mparene nu mistieri. La fame de scola era crisciuta puru a ntra la pòvara gente e li vagnoni de Prisicce ca vulivene cu bannu a le Scole Medie ttuccava cu se scàffene fenca a Alessanu a dhunca nc'era la “Scuola Media Parificata”. Na paisana noscia, cu tegna ccuttenta la fija, la panzò bona cu pija a nfittu na casa a Alessanu a dhu, pe picca sordi, dava de manciare e de durmire puru a avitri vagnoni. Ci nu putia mancu cacciare dhi picca sordi, se pijava la bricicletta de lu tata o de lu frate ranne e se facia li sei chilometri de via nfricciata, tutti li giurni cu l'acqua, cu lu sule e cu lu jentu. Appena spicciatu lu state de lu 1942, rrivò puru pe mie lu primu giurnu de scola. Quidd'annu, cu la mira de l'Imperu, lu numuru de vagnoni era crisciutu e nu bastavene cchiui su la Cumune, le do' classi de prima, una pe li masculi e una pe le fimmene, e cusì ne cunzara n'avatra pe masculi e fimmene a ntra la rimesa de mesciu Cesere Caravecchia, a ntra le Palate, a dhunca ìvene misi li banchi comu a na scola vera. Stu ntravuju durò sulu quidh'annu percé poi, de la sacunna classe fenca a la quarta lu numuru de vagnoni se ssuttijò e bastara le sule do' classi su la Cumune. A la quinta poi nn'erene rraduti tantu ca cu dhi picca rrimasti trasimme, masculi e fimmene, ntra na classe sula. Mama, cu la mira cu bau a lu siminariu cu me fazzu prevete, comu lu ziu sou donn'Acustinu Mele (Crai) o comu li do' zii de sirma don Giuseppe e don Salvatore Bisanti, me mmannò cu fazzu l'esame d'ammissione a la scola media. Era lu 1947 e propiu dh'annu lu professore Michelinu Cazzatu de Prisicce, se mmentò la Prima Media a casa sua e cusì pe mie se aprira tre porte:scire francu a lu siminariu de Uscentu;scire a pacamentu cu avitri 7 vagnoni de prima media a casa de lu professore Cazzatu;   . scire a pacamentu cu avitri 10 vagnoni de classi scance, puru superiori, a casa de don Salvatore Stasi, canusciutu de cchiui comu Papatore. Jeu ìa vulutu cu bau cu li pari mei, a la scola de lu Cazzatu ma mama me mmannò a dha Papatore percé se pacava cchiù picca. L'annu dopu lu professore Cazzatu pijò a nfittu lu palazzu Valentini a l'agNulu ntra la via Fracassu e via E. Arditi a dhu jeu e avitri quattru facimme la sacunna media mentre pe la prima s'erene scritti na quinnicina de vagnoni ntra masculi e fimmene. Era nata a Prisicce la Scola Media “Paritaria” cu tutti li professori, crazie a lu prof. Michelinu Cazzatu cu lu jutu de la Società “Dante Alighieri” de Firenze ca, cu picca sordi ca li mmannavene, panzava iddha cu paca li professori e lu nfittu. Era ncora scola menza privata tantu ca, a fine annu, ttuccò cu damu l'esami a nnanti a na Commissione de professori, vanuti de Maje. L'annu 1949 la Scola Media de Prisicce, spustata ntra le case de costi a la cappella de Salluigi, nzignò a funziunare cu tutti li crisimi santi pe tutte tre le classi.