Creato da lgcasc il 06/09/2013

PRESICCESI NEL MONDO

Spazio d'incontro dei presiccesi

 

« LI PATRUNILI VERBI »

BONASORTA

Post n°179 pubblicato il 16 Ottobre 2021 da ginoscirocco

BONASORTA

Na fiata, quannu nu ristianu o na ristiana rricalava na cuseddha (nu maranciu, do' mennele, do' nuci, nu taraddhuzzu, na cosa duce ....) a nu vagnone, istu ttuccava cu dice: “none crazie” e attorna “none crazie”, pe do' fiate, e sulu a la terza vota se putìa pijare lu rricalu dicennu: “bonasorta a ssignuria”.

La sorta era comu nu pescu rossu ca pannia su la capu de tutti li ristiani e, cadennu, li putia squicciare comu na sarvica. Se nascia cu stu pinzieri e unu se lu purtava pe sempre fenca rrimania su la facce de la terra, ca percene chiru era lu destinu sou. Se dicia ca a quarche agnulu de lu celu sarà ca nc'era nu libbru cu scrittu susu comu scia a spicciare ognunu de nui, ma ciuveddhi ncapava cu lu legge, e cusì tutti li ristiani stivene scuscitati, tantu quannu ccappava ccappava.

Ma nu tutti tanivene lu stessu panzamentu e cusì li cchiu sverti de capu se mmentara ca erene boni cu sbircene, su dhu libbru, lu nnanzibanire de li ristiani ma nu de tutti, sulu de chiri ca se putivene disobbricare.

Pe stu fattu, ognibanna e a ogni lebbrica, nci su stati: masci, prufeti, sciamani, macare, sibille, streche, fattucchiere, ruspici, àuguri, chirumanti, taruccari, astrologi, oroscupari, volve lappone, scapulomanti gialli, guri, santoni e paragnosti vari ca, futti futtennu, su campati e campene ncora a cojuru d'avitri.

Se cunta ca a li chiempi de li chiempi, quannu li ristiani vivivene ncora ntra le rutte, li macari nc'erene già e, senza cu sciamu mutu cchiu dhai, unu stia propiu quassutta a nui, ntra la rutta de portu Badiscu a tanamentu de Otràntu, cchiui de 7000 anni rretu.
Li primi ristiani ddimannavene a li macari: ci lu ddiu sule a lu crammane nascia ttorna; ci la ddia luna, quannu ddavantava beddha tunna, prima o poi scattava o se mpiccinnia attorna, comu na fàvice, a ogni morte de sule; ci a lu crai chiuvia e tirava jentu, rannanava o nivacava.

A ogni pizzu de munnu, li primi ristiani tremavene de paura: quannu santivene la terra mmuvire sutta a li pedi; quannu li munti spattarravene focu e cìnnere; quannu chiuvia pe giurni e giurni e l'acqua li nfucava ntra le rutte; quannu, curcati a ventre china, la notte facivene fiacchi sonni e se ddiscitavene tuttuccotu cu l'occhi scantaraddhati.

Muti de li nduvini se mmentavene ca stivene ncardasciati cu nu diu ca li spruvava, ntra nu visciu e sbisciu, li fatti de li ristiani ca vulivene cu ssannu comu la vita loru scia nnanzi e comu scia a spicciare. Li cchiui de issi se ssattavene su nu pescu de costi a lu tempiu e, pe picca sordi, tiravene a nduvinare la sorta o a spiecare nu sonnu a chiri ca passavene. Nunn'è ca mmistivene ma bastava cu ne zicchene una ca poi istu la cuntava a l'avitri e ddavantavene cusì bravi ca, a mpicca chiempu, rrivavene cu se ccattene le cisure tornu tornu a lu tempiu e criavene lu cummerciu de l'oraculi. Frabbicavene cusì locande pe li furastieri, staddhe pe le vestie, cantine pe le cummertazioni, àiere pe li sciochi e osterie pe la ventre.

Quannu jeu era vagnone giravene pe lu paese le macare de Sulitu e poi me ricordu nu carusu, ca scia a ngiru a li paesi, cu a ncoddhu na cascetta china de fujetti culurati e, pe do sordi, ne facia ziccare unu a la pica, ca cu lu pizzu de la ucca lu scucchiava ntra tutti e lu llassava a ntra la manu stisa de la caruseddha ca poi, lu purgia a lu macaru cu se lu face liggire, speranziusa, paredha, ca truvava lu nnamuratu. Me ricordu ca nc'erene puru le macare ca faticavene a casa e nu sulu se menzavene ca erene bone cu nduvinavene la ventura ma se vantavene ca putivene minare o llevare lu malocchiu a li poviri disgraziati.

Poi li chiempi su canciati, lu prucressu ane perti l'occhi a li ristiani ca, chianu chianu annu mparatu comu gira lu munnu, ma la paura de la “fiacca sorta” l'ì rrimasta a ncapu pe seculi e seculori. Li macari s'annu mmentate avetre furme de mbrojarizzi, usannu giurnali, radiu e televisione. Menumale ca moi s'annu rraduti puru percé li ristiani, scennu a la scola, nu nci cridene cchiui a macari e macarie ma fenca a jeri tutti li giurnali, de nutizie o de ntartieni, tanivene la paggina de l'oroscupu ca nduvinava ci, pe ci sa, eri natu sutta a na bona stiddha o sutta a la luna quintadecima o vacante. Me sta scurdava: bonasorta a tutti.

 
 
 
Vai alla Home Page del blog

AREA PERSONALE

 

TAG

 

ARCHIVIO MESSAGGI

 
 << Maggio 2024 >> 
 
LuMaMeGiVeSaDo
 
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
 
 

CERCA IN QUESTO BLOG

  Trova
 

FACEBOOK

 
 

ULTIME VISITE AL BLOG

cielostellepianetimonellaccio19petiksginosciroccoprefazione09aida631m12ps12annamatrigianopoeta_semplicedony686cassetta2gryllo73ibanez92gMiele.Speziato0
 

ULTIMI COMMENTI

CHI PUņ SCRIVERE SUL BLOG

Tutti gli utenti registrati possono pubblicare messaggi in questo Blog e tutti possono pubblicare commenti.
 
RSS (Really simple syndication) Feed Atom
 
 
 
 

© Italiaonline S.p.A. 2024Direzione e coordinamento di Libero Acquisition S.á r.l.P. IVA 03970540963