Eu...Anna-Marya!!!Controversata, suspicioasa, imprevizibila, hazlie...si totusi serioasa. |
TAG CLOUD
AREA PERSONALE
TAG
CERCA IN QUESTO BLOG
MENU
CHI PUŇ SCRIVERE SUL BLOG
I messaggi e i commenti sono moderati dall'autore del blog, verranno verificati e pubblicati a sua discrezione.
I MIEI LINK PREFERITI
« come tu mi vuoi -mina | INDIMENTICABILE » |
Propria poesia.
Post n°116 pubblicato il 13 Maggio 2009 da missanamaria
Doamne, te rog... În genunchi, Doamne te rog... Ia-mă la tine căci nu mai pot, Mama, cu ură la mine se uită, Copilu’ începe şi el să mă mintă, EL. continuie să mă-njosească, Şi uneori să şi lovească.... SPERANŢA....departe-a plecat, Să mă ia şi pe mine...el, a uitat.
De ce să mai cred, de ce să mai sper??? Să mă ia D-zeu, mai bine la el. Am obosit singură, să mă mint... Vreau să mor, de toate să uit, C-am fost trădată, c-am fost minţită, Dar asta nu se poate, asta nu se uită. Păcat că până acum, mi-a fost să fiu... C-am suferit mult, atât pot să ştiu.
Acum e momentul, în astă’ zi.... După viaţă mie, dor nu îmi v-a fi, Durerea-i prea mare, mare e chinul, Nimeni nu poate să-mi scoată spinul. Suspinu-i profund, adâncă-i tristeţea, Nu mai vreau...îmi ofer tinereţea. Copil nu am fost, nici tânăr nu vreau... Matur m-am născut...toată viaţa o dau.
Mormântul aş vrea să-mi fie în flori, Căci, am iubit florile în mii de culori. La căpătâi nimeni să nu plângă... Nu vreau nici strângere de mână, Să fiu singură, uitată acolo-undeva... O lumânare să mi se aprindă cândva. Nimeni vreodată nu m-a iubit... Cu durerea aceasta intru-n pământ.
Am murit singură, cu lacrimi de sânge... Toate mă dor ghiara, mă strânge, Degeaba mai vor ei să-mi vorbească, Nici, c-au încercat să mă oprească. Plecam hotărâtă, pe-ocale pustie... Moartea, chemam la mine să vie, Căci sngură-am fost aici, pe pământ Singură şi tristă,ca o frunză-n vânt. Anna-Marya |