AMORE

.....

Viața...Viața nu te întreabă niciodată dacă ești pregătit sau nu de o nenorocire. Nu îți dă niciun preaviz și niciun avertisment înainte să te surprindă cu un necaz, care să îți prăbușească întreg universul. Nu te întreabă dacă e prea devreme sau prea târziu, nici dacă e corect sau nu. Nu te întreabă dacă vei suporta sau nu, nici dacă ești pregătit sau nu ca să pierzi tot ce ai. Nu te întreabă cât de mult iubești pe cineva sau cât de mult depinzi sufleteşte de anumiţi oameni atunci când îi va răpi de lângă tine, obligându-te să înduri chinul şi amărăciunea singurătății. Nu te întreabă dacă ești copil sau încă prea tânăr ca să îți pierzi părinții. Nu, viaţa nu te întreabă nici dacă ești sau nu destul de puternic pentru a trece printr-o decepție. BNu te întreabă cât ai râs, înainte să te facă să plângi, nici cât te-ai bucurat, înainte să te facă să suferi Nu te întreabă dacă meriți sau nu să fii rănit, batjocorit, umilit, trădat, părăsit, judecat. Nu te întreabă ce ai făcut bun sau rău și, de multe ori, te răsplătește cu rău pentru faptele tale bune. Nu te întreabă dacă vei putea trăi într-un alt loc sau dacă eşti pregătit să renunţi la visele tale şi la drumul ales atunci când îţi schimbă brusc direcţia de mers şi te smulge din locul în care sufletul tău se simte acasă. Nu te întreabă câte ai și câte ai sacrificat pentru a avea un ceva, atunci când te păgubește de tot ce ai agonisit. Nu te întreabă cât de fericit ai fost sau dacă măcar ai fost fericit vreodată, înainte de a te copleși cu nefericire. Nu te întreabă dacă ai apucat să trăiești şi dacă ți-ai împlinit măcar o parte din vise, înainte să te lovească nemilos cu o boală care îți va arăta cu paşi uneori lenţi şi nemiloşi sfârşitul. Sfârşitul planurilor tale, viselor tale, gândurilor tale, iar într-un final, sfârşitul tău. Nu. Viaţa nu te întreabă niciodată nimic. Nu ține cont de cine ești și de ce ai făcut bun sau rău. Ea doar îți dă un test de supraviețuire, o lovitură şi te lasă să te descurci. Şi aici apar opţiunile… toate sub formă de lecţii, unele mai dure altele mai blânde, dar în urma cărora cu siguranţă te vei schimba, de multe ori atât de mult, până la a nu te mai recunoaște pe tine.Toate aceste lovituri îți dau ocazia să îți testezi limitele și să forțezi depășirea acestora. Îți dau ocazia să vezi cine te-a iubit cu adevărat și cine te-a iubit doar declarativ şi interesat. Îți vor da ocazia să vezi cine ești, ce poți și ce însemni, atât pentru cei din jurul tău, cât şi pentru tine însăţi.Cu toate acestea, oricât de multe experiențe vei trăi, nu vei ști niciodată câte poți îndura… Pentru că oamenii nu îşi cunosc limitele. Nu vei ști unde vei ajunge și nici felul în care te vor schimba loviturile primite, care, te pot înrăi sau te pot face mai bun; te pot transforma într-un om puternic, încrezător, luptător sau te pot transforma într-un om vulnerabil, speriat, resemnat.Viaţa, drumurile, loviturile şi oamenii ei, te pot îndepărta sau te pot apropia de tine… totul ţine doar de alegeri ...

Ce dor imi este de tine

Te-ai rătăcit printre cuvinte nespuse.Cuvinte care mușcau din tine și din inima ta. Cuvinte pe care trebuia să i le spui, dar ai tăcut. Ți-ai lăsat gândurile în paranteze închise și te-ai aventurat spre alte buze. Buze care nu purtau marea pe ele. Te-ai avântat spre cineva care era doar umbra celei care te aștepta seară de seară în ale ei brațe.Îți era greu să o uiți, fiindcă privind-o în ochi îți vedeai trădarea.Și, te simțeai atât de mârșav și atât de singur în ale ei brațe. Aveai replicile gătite la stație sau la semaforul roșu. Erai gata să-i spui vorbe dure. Erai gata să o învinovățești pentru cele făcute și nefăcute, pentru că era complicat să recunoști că te-ai rătăcit și i-ai scuipat iubirea într-o ceașcă de cafea străină.Pentru cei din jur erați perfecțiune.Dar, voi erați doi defecți care se mințeau că mai sunt cei de altădată. Știai că în ochii ei erai dezgolit și că îți cunoștea sufletul pe dinafară. Știai că nu cerșește emoții și ai ales să distrugi tot ce trebuia să fie. Ai ales să minți și să mai cauți un gram de iubire în casa voastră și în amintiri.Acum nu mai contează ce faci și cu cine ești.Nu contează că-ți ascunzi nefericirea într-un zâmbet schițat. Nu contează că-ți amintești de ea în nopțile cu lună plină. Nu mai contează ce i-ai spus sau nu i-ai spus. Doar un lucru nu-l poți nega: Fiecare are adevărul său. Tu pe la tău. El pe al ei. Și, tu știi că nepăsarea și trădarea ta nu a îngenuncheat-o, ci a făcut-o mai puternică decât era.....

....inima

Eu sunt femeie! Eu sunt femeie, Nu-s vreo sclavă, S-accept iubirea ta bolnavă, Și zi de zi să mă prefac, Că mai simt fluturi în stomac... Eu sunt femeie! Nu-s trofeu, Stând în "vitrină" mereu, Să-ți cer voie pentru tot, Te temi oare, de-un complot? Eu sunt femeie! Nu-s vreo "gară", Să staționezi iară și iară, Să te-odihnești, și-apoi să pleci, Lăsându-mi "șinele" reci... Eu sunt femeie! Nu-s adăpost, Pentru sufletu-ți anost, Când te duci spre altă "ușă", Să-mi lași gunoi și cenușă... Eu sunt femeie! Nu-s vreo tristă, S-adun lacrimi în batistă, De ce să plâng, când știu că tu, Nu dai doi bani pe ele, nu? Eu sunt femeie! Nu-s Dumnezeu, Să te iert pe tine,-ateu, Și să cred, (Ce gând frumos!), Că îmi vei fi credincios... Eu sunt femeie! Nu-s vreun leac, De nopțile lungi să te scap, Iar când soarele apare, Să mă pierzi prin vechi "sertare"...

....inima

Încearcă să fii o persoană printre măşti, un suflet printre egoişti, o doamnă printre cele care nu sunt. Eu m-am săturat de prefăcătorii şi prefăcuţi, mi-au ajuns puţinele dăţi în care am fost nevoită să mă prefac că sunt ok, că nu îmi pasă, că nu mă doare, că zâmbesc sincer. Încearcă să fii o persoană printre măşti, oricum, într-o oarecare măsură toţi ne purtăm măştile cu nonşalanţă, toţi le purtăm până când ajungem să ne identificăm cu ele, dar omul sincer, acela care renunţă la măşti şi îşi dezbracă sufletul de tot ce înseamnă falsitate, acela e omul pe care oricine şi-l doreşte aproape, acela e omul pe care toţi îl pot răni şi pe care toţi îl rănesc. Suflete, suntem lacomi de suflete, le devorăm până le secăm de tot ce au frumos, iar apoi plecăm, lăsăm în urmă, părăsim şi uităm că am iubit cândva acele suflete care pentru noi nu vor mai fi, aşa-i? Încearcă să fii un suflet printre egoişti, printre aceia care te macină şi pleacă, printre aceia care se lasă iubiţi, dar refuză să iubească. Încearcă să fii omul pe care l-ai vrea alături dimineaţa la cafea, după-amiaza la prânz, şi seara în braţe, acela care are suflet de dat oricui şi îl oferă fără să-i pese că va rămâne fără. Un om cu sufletul frumos poate rupe părţi din el la infinit şi tot să mai rămână cu ceva de dat mai departe. Încearcă să fii o doamnă printre cele care nu sunt, printre cele care pretind că sunt, printre acelea care cred că sunt şi se chinuie să demonstreze oricând cât de rafinate şi delicate sunt ele. Mai bine nu, nu încerca, pentru că doamnă prin caracter şi atitudine te naşti, nu devii, ai totul în sânge, în maniere. Doamnă nu poţi minţi pe nimeni că eşti dacă nu eşti, o doamnă se cunoaşte de la distanţă pentru că ea pur şi simplu te atrage, orice ar fi, şi nu neapărat în acel mod în care te aştepţi tu să o facă.

Chinezisor

"Ştii care este diferenţa dintre a fi supărat şi a fi dezamăgit? Îţi explic:Când eşti supărat ţipi, plângi, te lupţi, dar apoi te calmezi şi totul trece.Când eşti dezamăgit ţipi pe dinăuntru, arăţi calm aparent, dar nu trece... te consumă în interior şi te schimbă.Supărarea trece. În schimb dezamăgirea rănește. Este acea rană ce nu deschide pielea, dar deschide ochii. Este acea rană care nu te mai lasă să fii la fel... oricât ai ierta, oricât ai încerca."...

Chinezisor

"Ştii care este diferenţa dintre a fi supărat şi a fi dezamăgit? Îţi explic:Când eşti supărat ţipi, plângi, te lupţi, dar apoi te calmezi şi totul trece.Când eşti dezamăgit ţipi pe dinăuntru, arăţi calm aparent, dar nu trece... te consumă în interior şi te schimbă.Supărarea trece. În schimb dezamăgirea rănește. Este acea rană ce nu deschide pielea, dar deschide ochii. Este acea rană care nu te mai lasă să fii la fel... oricât ai ierta, oricât ai încerca."...

😪

Chiar dacă drumul nostru prin viață ni se pare deseori trist, gri, inexplicabil, în durerea ce ne apasă, avem datoria față de noi să ridicăm privirea și să privim Soarele cu speranță. Avem datoria față de noi să redescoperim Lumina. O viață în Lumină vă doresc, oricât de greu pare uneori să găsim raza de Soare...Chiar dacă...Chiar dacă viața te lovește uneori,și moartea o vezi ca ultima speranță,Tu nu uita că ești născut să zbori,Așa că luptă în viață..., pentru viață...Chiar dacă toți te cred un muritorcu orizonturi frânte, căzut în neputință,Ridică-te și zboară printre nori,cu toți avem un dor și doar o viață...Chiar dacă timpul nu ți-e aliat,și-nfrunți și boală, și dureri, și chinuri,Atât timp cât mai există o speranță,luptă... nu ai decât o viață.Chiar dacă uneori te simți năpăstuitși totul se așează împotrivă-ți,Ai doar un suflet, nu-l ține mohorât,Trăiește, umple-l de speranță...Chiar dacă amintirile te dorȘi totul este prăbușit în tine,Trăiește și visează, umbra unui nornu poate fi decât o nălucire... nu un sfârșit de lume...Chiar dacă visele-ți se frâng,și soarta crezi că-ți este împotrivă,Iubește, cântă și trăiește,Cu toți suntem datori cu vise și speranță...

Lună dulce companie

Răsărise luna şi murise timpulCe frumoasă noapte plină de tăcereSe-auzea doar marea sărutând nisipulValul care vine, valul care piere.________♥️__

Va veni și uitarea

......

....inima

Femeia pe care tu astăzi o vezi strălucind a renăscut de mii de ori din propria-i cenuşă. A cunoscut iadul doar ca să ştie cum să se ferească de el. A stat faţă în faţă cu urâtul, cu groaza, iar frica i-a fost în multe nopţi singura prietenă. Ea este cea care ştie cum se simte durerea atunci când îi dă formă în afara ei doar urletul. La fel cum tot ea ştie că toate durerile pe care le-a îndurat i-au fostbinecuvântări. Ce vezi tu atunci când o priveşti pe această femeie pe care poate o admiri sau, din contră, poate chiar o invidiezi, este doar suprafaţa. Drumul până la cea care este astăzi nu-l ştii şi nici fiecare pas pe care l-a făcut în mlaştini cu tălpile goale nu l-ai simţit în locul ei. Nici monştrii pe care i-a îmblânzit unul câte unul nu-i ştii. Nu ai fost acolo, ea însă i-a trăit.Privind la viaţa ei, îţi doreşti şi tu o aşa viaţă! Şi o urăşti poate crezând că soarta a fost cu tine nedreaptă şi cu ea generoasă. Aşa este! A fost generoasă, însă în multe trăiri intense, puternice care şi-au lăsat amprente în suflet şi peste care a fost nevoie de multă iubire-pansament. Ţi-ai dori o viaţă ca a ei, nu-i aşa? Însă cu tot drumul pe care l-a parcurs până acolo? Ai trăi tu toate astea în locul ei?Poate că da, poate că nu. Fiecare îşi are propriul ei drum de parcurs. Şi poate că o cale care ţie îţi pare mai scurtă şi mai uşoară în viaţa altei femei este, de multe ori, şi cea care a avut cele mai multe capcane şi căpcăuni. Nu-ţi mai compara propriul drum cu un altul! Al tău e al tău şi atât. Mai bine bucură-te de tot ce descoperi cu fiecare pas pe care îl faci. Iar pe unde treci lasă urme de tine. Şi dacă tu eşti bine, urmele tale vor face bine. Niciun pas nu e făcut la întâmplare. Ce ai în suflet este şi în amprenta care rămâne în spatele tău. Lasă bine, curat, frumos. Nu-ţi bate joc de tine şi de viaţă! Împacă-te cu tine şi cu toate neliniştile pe care le ai. Ia-te în serios şi pe tine aşa cum o faci cu cei pe care îi iubeşti. Rezolvă-ţi şi ţie problemele şi dramele şi nu mai fugi în alte vieţi doar ca să scapi de a ta. Tu îi dai valoare vieţii tale!❤️

😪