Creato da lgcasc il 06/09/2013

PRESICCESI NEL MONDO

Spazio d'incontro dei presiccesi

 

FIMMANA RASA MARITU CURNUTU

Post n°152 pubblicato il 20 Agosto 2020 da ginoscirocco

Da Recite e farse di E. Cazzato

11 - FIMMANA RASA E MARITU CURNUTU

Personaggi:
Marito,
Moglie,
Padre di lei.
Prologo:

Buonasera a voi signori e mille di queste giornate,
voglio dirvi due parole e che siano ascoltate.
Si tratta di pareri messi in forma di poesia,
son giorni che richiedono scherzi ed allegria.
Di quello che si è parlato è stato tutto vero,
che, a quello che non piace, non ascolta il vangelo.
La verità non a tutti piace, all’avvocato specialmente,
che la testimonia falsa condanna il suo cliente.
Ma noi ringraziamo tutti, chi dice bene e chi dice male,
noi auguriamo a tutti un felice carnevale.
Marito:
Hai vistu comu stai bellu, tranquillu e scuscitatu?
A casa fiiata si sciutu, ca tene lu nnamuratu?
Padre:
Ieu nu do retta ca facìa tale azione,
ca te rendu cchiu tie, ca si‘nu scialacquone. (sott.: capace)
Marito:
Aspetta mo te cuntu lu fattu e poi me chiami scialacquone,
ieu chiru mumentu era privu de ragione.
Dici ca nu dai retta? Poti stare ben sicuru!
Anzi ha stutatu tuttu cu pote stare allu scuru.
M’aggiu ritiratu a casa e dicìa ca la capu li dulìa,
ieu aggiu dittu: curchete ca ieu vo a casa mia.
Me ne su ‘ssutu de casa a passu de camionetta,
su sciutu a casa e su tardatu ‘na mezz’oretta
- prima cu me partu m’esse caduta ‘na saietta.
Quannu su rrivatu a casa aggiu vistu tuttu stutatu,
pensavu ca la luce li noia allu dolore de la capu.
Quannu m’aggiu ‘vvicinatu chiamannula Maria,
aggiu vistu ca nu rispunne, cridenno ca durmìa
m’aggiu vvicinatu allu lettu cu bisciu se la dumannu,
ttantu ‘na capu d’ommu e me vene ‘nu malannu.
Se la madonna tannu bà me acchiu ‘nu rasulu,
senza pensare a carcere, le taiu la capu an crudu
Mo truvannume allu scuru, ieu nu sapìa cì fazzu
lestu me ne su scappatu, cridannu comu nu pacciu.
La gente ci m’ha ‘ntisu certu s’à ’vvicinata,
ma lu nnamuratu nu putia ssire
ca c’era‘na sula entrata.
(entra la moglie con la testa coperta da una sciarpa a fiori)
Moglie:
C’è statu, si’mpacciutu? T’hai postu cusì a cridare
ca tutte le vicine hai fattu mpaurare!
Marito:
A quai si’venuta pecura paccia,
nu me fare cusì ‘rrabbiare, pecura paccia.
Nu me fare venire lu stizzamentu,
vabbanne, ca nun boiu cchiui te sentu
Moglie:
Ma varda c’era successu, oh imbecille, inettu
quista nu n’è la capu ca hai tantatu ‘ntra lu lettu?
(si toglie la sciarpa e fa vedere i capelli corti)
Marito:
Cu te vegna n’accidente e hai fatta ‘sta ficura!?
Quisti su gusti ca se pia la signura
Pe’nu giurnu ca si’ mancata, hai commessu la prima azione
e ci eri mancata tanti giurni, n’eri fatte‘nu milione?
Moglie:
Simu state a Lecce, dumanna la signura,
cu senti la legge nova te vene la paura.
Aggiu pacatu tuttu venticinque lire…
Marito
Puru!
Moglie:
e la fietta l’aggiu lassata.
Basta ca sto tranquilla e carcirata cchiui nu vo, carcirata.
E poi quistu è nu decreto ca ha firmatu Ridolini
ca fimmene cu li capiddhi nu ne vole alli magazzini 
e de sutta quarant’anni e dopu ca si’ maritata
se nu te taji li capiddhi, te ne vai carcirata.

Marito:
Mo’ ci sentu ste scemaggini, me faci venire lu stizzamentu,
vabbene, pecura paccia, ca nu boiu cchiui te sentu.
E guai se la Madonna te visciu senza nenzi an capu,
te lu giuru ca me ne vo carciratu.
Padre:
Mammata t’ha vista? Chira patteculissima!
Ca chira pe’ la moda è tutta contentissima.
E se aggiu parlare libero, senza paura
ca la fimmana pe’ la moda, face qualunque ficura.
Moglie: (sorridendo rivolta al marito)
Basta nu te‘rrabbiare, nu stare cu lu stizzamentu,
ca appena cancia legge, ieu lesta te accontentu.
Padre:
E quannu cancia legge, te li‘ncoggi cu la sputazza?
Oh maledette fimmene e ci vole tale razza!
Ieu era troppu giovane quannu me misi a statu,
c’era saputu cos’era la fimmana, nu m’avessi mai spusatu.
Marito:
Sucate sta caramella, fenca Dio t’ha data vita,
soffri la scemaggine de ‘na fimmana rimbambita.
Padre:
Insomma, fenca è stata a casa mia, è stata’na bona fia,
l’accortezza deve essere de lu maritu ca la pia.

 
 
 

PULCINELLA

Post n°151 pubblicato il 20 Agosto 2020 da ginoscirocco

Da recite e farse di E. Cazzatu

12 - PULCINELLA

Personaggi:

Pulcinella,
Padrone/Angelico,
Sofia/Filomena,
Padre di lei,
Servo di lei.

_____________

Pulcinella:

Bonasera a lor signori,
mo’ entra il mio padrone,
cu ve dice doi parole.
Ah, padrone!
Comu t’hai ssattatu!
Pe’ l’amore tua ieu su stancatu.
Padrone:
Pulcinella vedi che ti comando:
dove ti mando va,
vedi chè ti dice
e poi presto ritorna qua.
Pulcinella:
Zì padrone, su sciutu fucennu fucennu,
lu purtune stava chiusu,
me cridia ca buscu ‘na cosa
me truvai cunfusu.
Padrone:
Oh, qual’aspera fortuna!
Tu mi vai contraria assai.
Pulcinella:
Zì padrone, ci nu’ cridi vane sulu,
chiru ca te faci sulu,
nu’ te lo fa nessunu.
Padrone:
Io parto e partirò contento
Quannu dò tre tuzzi, credu ca me sente.
Pulcinella:
Eh, ca ggià! Vui stati ‘ntisi.
Sofia:
L’aggiu ‘ntisu a quai cridare
l’Angelico, mio amatu.
Dimmi la verità
se a qquai puru è statu
Servo:
Si, signora.
Voi cu te lu portu?
Sofia:
Se tu me lo portassi
ti volevo regalare
Servo:
Angelico è il suo nome…
Sofia:
Quanto mi piace assai!
De l’ura ca lu vitti
de tannu, appuntu,
me ne ‘nnamurai.
Angelico:
Sì, Angelico è il mio nome,
ti piace assai?
Hai amato qualcun altro
che si chiamava Angelico?
Sofia:
Sì, quando ero ragazzina
con Angelico amoreggiava.
Angelico:
Fuggi de ‘nanzi a mie,
empia, crudele!
Scansa, quantu cchiui me poi scansare,
dalla tua faccia ne vorrei le sole
cu te calpestu fino aggiu campare.
Sofia:
Mo’ la cappai cu unu
e mo’ la cappai cu doi,
dopo, piiata amore,
me lassara tutti doi. ( gli astanti gridano e la prendono in giro)
Angelico:
Sofia mi dai la mano? (non ottiene risposta)
Sofia mi dai la mano?
Sofia:
La mano non te la do,
tu me la stringi forte.
Angelico:
Sofia me dai la manu
ca poi sciamu e ne curcamu?
Sofia:
Prima di darti la mano,
na cosa imu de fare
ai nostri genitori l’imu dire.
Angelico:
Di questa cosa sono contento,
ai nostri genitori la faremo sapire.
Padre:
Ferma e bbascia nu poco l’aria.
Se tu vuoi Filomena
devi cercare licenza a me.
Angelico
E tu sei padrone di Filomena?
Padre:
Angelico:
Quannu sentu Filomena,
mi sento già svenire.
Il sangue delle mie vene
me lu sentu drafaddire.
Pulcinella:
No. Fatte curaggiu.
Una compra s’à da fare:
tre mulette e‘nu calesse
ca Sofia se n’à purtare.
Zì padrone dammi lu denaru
fore cuntu e larga manu.
Angelico:
È prontu lu denaru.
Pulcinella:
Zi padrone su sciutu fucennu fucennu.
Le mulette l’aggiu cumprate.
Fiacche su, ma bone l’aggiu pacate.
Angelico:
Oh! Birbone che sei.
Prima cu compri vanti
e dopu ca compri svanti.
Pulcinella:
Zì padrone nu’ te ‘mpaurare,
lu denaru ca m’hai datu
sta tuttu quai.
Vuoi sapere quali sono?
Angelico: Sì.
Pago col mio denaro
e voglio sapere quali sono.
Pulcinella:
La muletta de lu Pascali Mia
trecentu zecchini e chiru nu’ vulia.
La muletta de lu Steiani
trecento zecchini e ancora stamu mari.
La muletta de lu Rinardu
trecento zecchini, ma pe’ riguardu!
Angelico:
Pulcinella’ nu calesse s’à cumprare.
Pulcinella:
U Dunatu Scescia, bellu,
le rote su de gnuzzulu,
l’asse de la carrozza è de fierru de quasetta,
li pariti de la carrozza
su li muri de ‘sta casa.
Sìgnori credete che questo costa a me
Lasciamo la buonasera
che dobbiamo camminare.

 

 

What do you want to do ?
New mailCopy

 
 
 

Farsa Gallipolina

Post n°150 pubblicato il 20 Agosto 2020 da ginoscirocco

Da Recite e farse di E. Cazzato

13 - Farsa gallipolina

Personaggi:

Domenico (marito)
Cristinella (moglie)
Compare Vito
Don Carluccio
Pretore

Compare Vito
Cumpare sta matina lu tiempu nu me piace.
Ci dici sciamu a mare o stamu an pace?
Domenico
Sine cumpare! Sciamene e piamu de la muraia
ca voju cu te cuntu de mujerama dha canaja.
Compare Vito
C'è successu? E' successu quarche mbroiu?
Ci ieu lu sacciu tuttu su bonu cu lu sbroiu.
Domenico
Cumpare, autru ca mbroiu m'è successu!
Tuttu m'hannu cuntatu!
Nu sai a muierama cci cosa n'hannu datu?
Nu sterzu matina, mentre ieu stava a mare,
muierama cu don Carlucciu la vittara cuntare;
e poi sutta manu li dese na ncartata,
nu l'aggiu 'ncora vista e mancu l'aggiu pruvata,
ma iddha, pe' quiddhu Cristu an croce.
ci nu me dice tuttu ad arta voce,
te fazzu cu bidi lu diavulu e la croce.
Cumpare Vitu
Mena cumpare, 'ste cose nu su vere!
Pia la canna e sciamene e levete 'ste chimere
(se ne vanno esce la moglie)
Cristinella
Mannaggia quiddhu giurnu ca vosi cu me maritu.
piai nu bruttu zoticu, zenzatu e rimbambitu.
Me face lu cilusu, me minte tante spie,
alla sira me chiude a casa prima de l'Ave Marie.
Ma iddhu cu lu saccia ca l'aggiu de scattare,
quannu passa don Carlucciu me l'aggiu de chiamare,
E poi, cu bascia a sirma, ca iddhu ci curpau
cu me descia nu bruttu pescatore,
ca sulu cu lu vardu canciu de culore.
(entra don Carluccio)
Don Carlucciu
Oh! cara Cristinella, alfin ti trovo sola,
dimmi che ti ha fatto: fuggiamo a Sannicola.
Là staremo liberi in un giardino ardente,
fuggiamo i pericoli di questa brutta gente:
Se poi il tuo consorte farà delle chiassate,
con questo baston di ferro gli rompo le costate.
Cristinella
Sine don Carlucciu su pronta me ne vegnu,
'na cosa si me manca, la veste mia de sita
l'aggiu data in pegnu.
Don Carlucciu
Oh cara Cristinella, che somma devi dare,
su parla sbrigati, che tengo assai da fare.
Cristinella
Mo sai ci fane, 'mpresteme nu ottu dieci lire,
ca la veste mia de sita a qquai la fazzu venire.
Don Carlucciu
Toh! Prendi e fuggi e non perdere un sol momento,
io vado e torno subito e corro come il vento.            (se ne va)
Cristinella
Mo tocca cu vò cu acchiu cummarama la Vita.
cu me nnuce quai la veste mia de sita.
(Arrivano i due pescatori)
Domenico
Maniscete mprimu e giusta tuttu
e manescia 'sti pasuli, ca voiu cu manciu
moi ca stamu suli.
Stasira me la sonnu ca gente ha da venire,
stasira te fazzu vidi li troni comu hannu de scire.
Cristinella
Gesù! Ci hai maritu meu, ca me pari nu stunatu,
ci t'hannu dittu quasi ca tegnu lu 'nnamuratu?
(arriva don Carluccio per portarla via e trova il marito)
Don Carluccio (piano)
Oh Dio che vedo! Che mostro di marito!
Che scusa devo trovare, sono in vero inorridito.
(si avvicina al marito e ad alta voce)
Oh caro mio Domenico, hai preso un bel pesce buono?
Ne voglio comprare un chilo, rispondi qua io sono.
Domenico
Sine t'aggiu vistu e sacciu pe ci stai,
se voi senti nu cusiu, vabanne ca su guai:
E ci passi cchiui de quista strada,
vidi ca te buschi 'na bona verriata.
Don Carluccio
Brutto fetente e cornuto pescatore
così ne scacci via un nobile signore?
Ora ti rompo le ossa con questo mio bastone!
Cristinella
Aiutu, cumpare Vitu!
Cumpare Vitu
C'è successu? Mazzate ve dati?
Mena dative na calmata!
Domenico
E ci boni e boni, signuria hai ragione
cu parli de sta manera,
ca nu t'hai vistu rubare  dritta na galera;
e signuria vabanne e lassa li ristiani
ca menzu a n'onda nivara, fatichene comu cani.
Don Carluccio
Io sono venuto nemmeno per insultare,
soltanto a domandare del pesce al tuo compare.
Ed ora vado diritto al pretore e gli faccio una querela
a quel fetente pescatore.
Cumpare Vitu
Mo ci vene don Carlucciu cu lu pretore unitu
ci aiutu voi te fazza, cumparata lu Vitu?
(don Carluccio arriva col pretore)
Don Carluccio
Ecco, signor pretore, costui è il pescatore,
essendo miserabile, punitelo in prigione.
Domenico
Mena ca mo ieu te ziccu, a nnanzi a stu pretore  .............
Pretore
Finiscila, non gridare, avanti vieni qua
e bada di dirmi tutta la pura verità.
Senza perdere un solo momento,
verrai con me in Pretura
che ti farò condurre in una prigione oscura.
E senza poter parlare , l'acqua e il pane nero sarà il tuo mangiare.
Cristinella
Mena signor pretore, falla pe' mia sta fiata
ca ieu fimmana sula, rimagnu sparpaiata.
Cumpare Vitu
Mena signor pretore falla pe' chira beddha carusa
ca sulu pe li chianti me pare na vavusa.
Pretore
Ebbene, don Carluccio che cosa volete fare?
Volete che lo condanni oppure lo lasci stare?
Don Carlucciu
Davanti a un reo, giudice, non rappresento nulla.
Volete perdonarlo? Fatelo per quella fanciulla!
Pretore
Ora per questa volta ti lascio in libertà,
ma se di nuovo capiti non trovi più pietà.
TUTTI
Evviva don Carluccio
Evviva la Signoria
Evviva il carnevale
e tutta la compagnia!

 

What do you want to do ?
New mailCopy
 
 
 

Recite de li vagnoni

Post n°149 pubblicato il 20 Agosto 2020 da ginoscirocco

Da Recite e farse di E. Cazzato

14 - RECITE DE LI VAGNONI MASCARANI

 

Ieu su lu Purginella e vo sempre nanti

vidimu se c'è posto pe' tutti quanti.

Ieu su lu Pizzi Pizzi parente alla capozza

e se nu ve stati citti ve rumpu la culozza.

E se nu me dati nu picca de mieru

tiru nu corpu e rumpu la vozza.

Lilla, lilla, lilla

la pignata sempre strilla

e strilla cu ragione

vole mieru a carratone.

Lu mieru lu taniti

e nu buliti ne lu dati

è cchiù lu scornu vosciu

se senza nenti ne mannati.

 

 

 
 
 

Fine del carnevale

Post n°148 pubblicato il 20 Agosto 2020 da ginoscirocco

Da Recite e Farse di E. Cazzato

 15 - FINE DEL CARNEVALE


 

E già li tiempi su 'rrivati

ca me mintu attorna a biggiu

stative boni se vui campati

l'annu venturu ritorneraggiu.

Speru Diu c'aviti la 'ntrata

tegnu pane, fiche e ua

de cusì n'avatra fiata

sta miseria se nde fua.

Comu qu'annu a sti paesi

picca e filu ci su stati

pe' mancanza de turnisi

picca e filu iti ballatu.

Nu be siti divertiti

né de notte e né de giurnu

né de masci siti vistuti

comu prima se facia.

Portu a ncapu 'nu tampagnu

pe' berrettu e barrattone

cu na beddha passamanu

de morlini e de morlone.

'Na 'zivata de ranurisu

tuttu pienu de traette

stu scialuccu m'aggiu misu

cu buttuni de purpette.

'Na cravatta alla romana

de 'ntrori de caprettu

ca me scinne sana sana

de canna fenca 'mpettu.

Li stivali poi su de 'ntrisca

alla moda com'è l'usu

fatti propiu a la tedesca

cu le trombe bera susu.

Tegnu ncora 'nu mantellu

all'invernu poverellu

te namura e te ccappotta

nun c'è nuddha cusitura.

Tegnu poi na spada de cupeta,

mo se torce, mo se 'ndrizza

attaccata stane queta

a 'nu pezzu de satizza.

Ah! lu cielu è già scurutu

e lu tiempu scuru passa

lu discorsu è cannarutu

piace a tutti e nu se lassa.

Le parole amare nu suntu comu le cirase

ca te binchi se nu ne voi chiui.

E la caremma già sta trase

e me visciu già le spie

e le cose ca sta porta

vannu tutte cuntrarie a mie.

Porta prediche a 'na manu

e all'autra li cilizzi

e camina chianu chianu

cu nu face strufulizzi.

Eccu, mo se vota e nu te varda

tene puru la cuscienza

timazzuta comu sarda

pe' la troppa penitenza.

Teh, a quai sta lu trenu de le mercanzie:

pane, mieru, dòleche, stoccu saccatu, ulie

pampasciuni e baccalà pe' marenna.

Mo me mintu attorna a biggiu

ca ha trasire la caremma

l'annu venturu ritorneraggiu.

 
 
 

RECITE E FARSE

Post n°147 pubblicato il 17 Agosto 2020 da ginoscirocco

RECITE E FARSE DI Elvira CAZZATO

Il 12 agosto l'Associazione Presiccesi nel Mondo ha presentato e distribuito, nei giardini pensili del castello di Presicce, il libro con la raccolta delle RECITE e FARSE carnevalesche in dialetto, dettate nella prima metà del secolo scorso dalla nostra compaesana Elvira Cazzato. Sottolineo dettate perché la poetessa era analfabeta e per fortuna che qualcuno ha conservato i manoscritti. Se non riuscite a procurarvene una copia potete chiedermela e ve la mando via e-mail.

Coloro che hanno difficoltà a leggere ma capiscono il dialetto salentino, possono ascoltarle  e leggerle insieme a me   su YUTUBE POESIE - MEDIANTE IL LINK: www.yutube.com/watch?v=qcvlsuzidwc. Grazie e buon ascolto.

ginorizzo@alice.it

 
 
 

LI SPUNZALI

Post n°146 pubblicato il 27 Luglio 2020 da ginoscirocco

da "strolacamenti de tre vecchiareddhi"

LI SPUNZALI

B - Prima cu ne pijamu lu cafè, me diciti nu picca a dhu ve tocca ca ve visciu tuttidoi mmutati, cci siti de zita, osci?
A - Pocca! Osci tanimu tutti doi li spunsali, cumminazione vole, ca jeu sto mparantatu de la vanna de la zita e issu de la vanna de lu zitu.
C - Eh pocca! Nu fiju de sorma se sposa cu na fija de fravasa. Vo' ssacci avutru?
B - None, me basta. Ma se sposene a la Cumune o ntra Chesia?
A - Lu fessa ca sinti. Lu matrimoniu è nu Sacramentu e vane fattu ntra la Chesia e fazza Diu!
C - Puru tie faci ccerte ddumanne, ci t'a criatu. E ccertu ca se sposene a ntra Chesia, puru tie a dhu t'ai spusatu?
B - Tannu, puru ca nu bulivi a dhai te tuccava, ma moi se ponnu puru spusare sulu a la Cumune, tantu lu cuntrattu vale lu stessu. Lu sapiti ca moi suntu cchiui chiri ca se nzurene a nnanzi a lu sinnucu cca chiri a nnanzi a lu prevete? Me crisciu ca de stu passu, avutru cca Sacramentu!
A - Statte cittu, vane. Certu ca a nnanzi a lu sinnucu vale lu stessu ma manca lu meju: la Benedizione de Diu su li ziti e su li fiji ca poi nascene.
C - Percé nu beni puru tie?
B - None, nu su statu nvitatu e poi cci me presentu cu li mani mmanu? Sciati sciati, ca vui siti parenti de intra.
C - E vveni a li cumplimenti o ammenu a la chesia cusì vidi la zita.
A - Llassulu stare, mo trase a ntra chesia, na! Time cunussia li scarra a ncapu, se lu mmeritava cu li scarra ma me dispiace pe la chesia e fazza Diu!
B - Comu si bonu de core! Varda ca jeu nu mintu nenzi cu begnu deveru, tantu pe mie è comu quannu ca squariu a lu teatru.
C - Sta squarii de capu, ci t'a criatu! Mo tie cunfunni la chesia cu lu teatru!
A - Cci li dai spacu, a chiru scumunacatu dhai! Tantu se sape ca s'ane mpattatu cu lu diavulu e nu c'è nuddha sparanza cu torna a rretu e fazza Diu!
B - Menumale c' annanzi vai tie! Ma dhu vai ca si rrimastu a chiempi de li nnantisciuti, raggioni comu nu tataranne scarufaterra e puru a la scola si sciutu ma me crisciu c'ai mparatu picca, cu dha capu ca teni.
C - Ci t'a criatu, dice bonu issu, tie cridi ncora ca lu munnu l'ane criatu Diu, quannu tutti, oramai, sapimu ca è statu lu canciamentu de le strappine ca n'ane fatti ddavantare ristiani comu simu moi.
A - Puru jeu aggiu studiatu e me crisciu puru ca li scenziati, a fiate, tennu raggione, ma lu Libbru Sacru è scrittu de Diu e Iddhu nu canna mai.
B - E pocca tie dettavi e Iddhu scrivia e ognittantu ttuccava cu li llicchi lu labbisi cupiativu cu la lignua.
A - Castima, castima! Ci nu l'ane scrittu Iddhu de manu sua, pe certu è statu scrittu pe bula de lu Spiritu Santu, e g'è Diu c'ane criatu lu munnu e puru l'ommu ntra sei giurni e poi a lu settimu se ndrafascau.
B - Ci sape lu suduru! Ca ci era Nniputente nc'era bisognu cu se ndrafisca?
C - Llassulu stare lu pizzisantu, ca a fiate, spatterra, ci l'a criatu e cunta a ffessa. Ncora nu bole cu li trase a ncapu ca na cosa è lu cuntu de la Bibbia e n'avatra cosa è comu nasciu lu munnu.
A - Puru tie te minti? Sarà ca dice bonu lu pruverbiu ca ci vane cu lu zoppu mprima mprima mpara a zoppacare.
C – Senti nu picca, ma tie deveru cridi ncora a la mila ca l'Eva dese a l'Adamu e iddhu fessa fessa se la manciò, facennu paccatu?
A - Nc'è scrittu cusì, ma me crisciu ca sarà ca li ntichi s'annu mmentatu stu cuntu cu li pozza trasìre meju ntra la capu de li ristiani de tannu. Lu sacciu ca vui sta panzati ca lu paccatu fose chiru de l'unione carnale ma nunn'è cusì percè Diu criò lu masculu e la fimmana a mposta, cu inche la terra de ristiani e fazza Diu!
C - Tie la penzi cusine ma a mie nu me lu lleva ciuveddhi de capu ca lu paccatu era ca se friculara unu cu l'avatra, ci l'a criati!
B - Me menzu ca tene raggione issu, si no percé la Chesia dice ca la Madonna è stata “cuncipita senza paccatu”? Comu dire ca fare l'amore, cu lu maritu, è paccatu. E ci l'Adamu e l'Eva nu ficiara dhu paccatu riginale, cci bisognu tania Domineddiu cu mmanna lu Fiju sou su la terra e cu lu face murire a Ncroce, cu scancella a tutti li ristiani lu paccatu ca nunn'era paccatu?
A - Eccu vidi, basta cu li dai lu discitu e se pija tutta la manu e fazza Diu.
C - Mmanisciamene ca si no rrivamu tardu e nu ne custamu mancu quannu trase la zita 'ntra chesia.   

What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy
 
 
 

LU CUTUMARU

Post n°145 pubblicato il 21 Giugno 2020 da ginoscirocco

LU CUNTU DE LU CUTUMARU

 

(Manoscritto di un vasaio salentino, rinvenuto tra vecchie carte)

Me chiamene tutti Meddhu ma lu nume meu è Cosimu. M'annu dittu ca su natu propiu lu giurnu ca lu Rrei se ffruntò cu lu Calibardi ntra li tanamenti de Napuli. Viu ntra nu paiseddhu de lu Capu, vicinu a Leviche, ca cunta cchiui o meno docentu anime.

Nunn'aggiu mai capitu percé li ristiani de nu paese li cuntene a anime e nu a parsuni. Me crisciu ca è meju ci se cuntene a parsuni ca chiri li vidi ca nci su, nvece l'anime ci le vide? Minti poi ca unu l'anima se l'ane vinnuta a lu diavulu, chiru cunta o nu cunta?

A lu paese meu nc'è na chesiceddha cu la campana e nc'è puru nu prevete ca se chiama Cosimu e, comu mie, è natu cquai ma poi Donna Mmaculata, la signura, lu mmannò a dhe vanne cu mpara le cose de Diu e moi stane cu lu Vescu ma gnittantu, cu lu ciucciareddhu, se ne vene cquai, ca dice ca se trova bonu cu li cumpagni de quannu era vagnone. Ppena ria però, dopu c'ane ditta Missa, vane fuscennu cu face visita a Donna Mmaculata ca, puru ca tene l'anni, se mmantene ncora bona. Papa Cosimu è nu beddhu carusu, beddhu tisu e quannu cunta mmaca le ristiane ma chiui cchiui le caruseddhe. Ntru paese, muti vagnoni, comu mie, se chiamene Cosimu comu unu de li Santi Patruni, li Santi Medici, ma le mmale lingue dicene ca nunn'è sulu pe la diuzione a lu Santu. Lu cumpare Ntoni, l'avatra sira, cuntannu cu li pari soi a menzu a la chiazza, se la ridia sutta a li mustazzi dicennu ca “papa Cosimu face bonu a lu paese, ca si no li vagnoni nascene curti e brutti”.

Sirma era de nu paese quavvicinu e, quannu era caruseddhu, nu giurnu vinne a cquai a casa a lu nonnu, cu ccatta na pignata pe mammasa e mama, ca tannu era caruseddha puru iddha, la pijò nu corpu de furmine, se ne nnamurò e mancu na mesata dopu se lu spusò. Pe quistu su natu settiminu e me chiamu Cosimu.

Sirma, quannu se nzurò, se ne vinne a casa de mama e pijò lu postu de lu nonnu cu bascia a ngiru pe le fere, cu lu traineddhu tiratu de lu ciucciu, cu binne li commiti de crita ca nui criamu ntra la putea. Li nnantisciuti de mama, chiri de la menza de sirsa, erene tutti cutumari. M'annu dittu ca lu sbinnonnu de lu sbinnonnu tania na cisura a dhunca nu criscia né ranu né paseddhi e se ncorse, zzappannu a nfunnu, ca la terra era de riciddha e cusì ddavantò cutumaru.

Ntra la putea faticamu tutti ntra de nui: nc'è lu nonnu, la nonna, lu frate de la nonna, mama, sorsa cchiu ranne rrimasta zita e jeu ca m'aggiu spratticatu bonu bonu e su ddavantatu brau comu lu nonnu. Nunn'ìa vulutu mo cu fazzu dispiettu a lu cumpare Ntoni e cchiui cchiui a papa Cosimu, pareddhu, ma su banutu curtu, bruttu e mazzuleddhu, ca percé, matrizzai.

Me ne sto sempre chiusu cu faticu a ntra putea e nu tegnu la zita. Li piatti, le tajeddhe, le capase, li vucali e li limmateddhi li fannu le fimmene a mie me piace cu fazzu le vozze pe l'oju, li padali pe le fiche siccate, li còfini, ma cchiui cchiui me piace cu fazzu li mmili. Isti tennu lu coddhu tisu e lu ùcculu strittu. Quannu li tiru susu cu li mani e ncoddhu lu ùcculu, me pare ca intra a ognunu mintu li pinzieri mei e puru nu stozzu de la vita mia. Ciuveddhi pote mai vidire cci nc'è a dha intra e li ristiani se li ccattene, ca lu state, l'acqua, se mmantene beddha frisca.

Faticu de la mmane fenca a la siranotte tantu a dha fore nu tegnu ciuveddhi ca me spetta. Criu tanti muzzi de tutte le furme, ma nu su bonu cu me criu na famija e, ci pe ci sa, puru nu fiju. Moi su carusu zitu, tegnu l'anni cu me nzuru ma, ntra stu paese, nu nci suntu vagnone bone pe mie e tignu cu me la piju de avetre vanne, ca nu se sape mai comu me pote vanire. Gnittantu penzu a sta maccanza ma cchiui cchiui tegnu la ula cu me criu nu fiju.

Jerisira, quannu su rrimastu sulu ntra putea, aggiu pijata la dicisione e tuttuccotu mprima mprima m'aggiu mmanisciatu cu mpastu tanta tanta crita e a picchi a picchi, ntra li mani mei, dha crita ane nzignatu cu pija la furma de nu vagnone. M'ia pijata la scannia, sudava de capu a li pedi e nu rriggettai fenca a quannu nu lu vitti spicciatu cu tutti li mani e li pedi ncuddhati. Poi, passatu tuttu dhu fuciarizzu, chianu chianu, pijai la capu, ca ia misa de na menza e, stannu mutu ncortu cu nu se mmacca, la ncuddhai e me ncorsi ca m'era mmurtalatu de veru. L'ìa criatu propiu beddhu, lu fiju meu, ma era nudu, senza rrobbe e quannu me ncorsi ca a menzu a l'anche nu tania nenzi, me vinne lu tremulizzu, me pijò nu giramentu de capu e ttuccò cu me zziccu a lu parite cu nu scoppu nterra. Foe tannu ca persi li senzi e me se parò a nnanzi l'occhi la ficura de Domineddiu. Lu vitti, comu ntra nu vidi e sbidi, strincia ntra la mancina, l'Adamu nudu e tania li pannignuli ntra la manu daritta e a mie me parìu ca ippe nu strubbu, comu quannu ca nu ssapia ci ne l'ìa ttaccare oppuru none dhi pannignuli. Diu ne li ttaccò e imu vistu comu la Terra s'ane china de ristiani, ma jeu me dissi ca none, tantu nu servene, percé lu fiju meu, rrimane de riciddha!

 

 

 
 
 

LE NCIURITE NOSCE

Post n°144 pubblicato il 26 Maggio 2020 da ginoscirocco

ORIENTAMENTO E RIFERIMENTI TOPONOMASTICI A PRESICCE

A META' DEL SECOLO SCORSO

Alla fine degli anni '50, fui invitato a partecipare alla politica amministrativa di Presicce e, non sarebbe stato un evento sufficientemente degno di ricordo, se non per il fatto che in quella precisa circostanza mi venne consegnata una copia dell'elenco completo dei votanti del comune con i rispettivi cognomi e residenze.

Appresi con grande stupore che esisteva una toponomastica urbana costituita da tanti nomi di vie completamente sconosciute. Dovetti lavorare molto per far combaciare quelle vie su quei luoghi che con altri nomi, avevo appreso fin dalla nascita, nella quotidianità. In effetti a tutte le vie era stato assegnato un nome ma la maggior parte dei presiccesi, analfabeti, conosceva solo il nome della propria via, per il resto continuava a riferirsi ancora al vecchio metodo.

Ancora grande meraviglia costituirono i cognomi degli elettori compaesani. Persone che avevo conosciute con un nome, da tutti ufficialmente usato, mentre scoprivo che non era il vero cognome, ma solo il soprannome, cioè “la nciurita”. Ero consapevole di quanto il fenomeno fosse diffuso ma non immaginavo fino a tal punto.

Naturalmente, non tutti i presiccesi avevano la “nciurita”, per esempio i blasonati (principe, marchese e conte), venivano designati con il DON (dominus) davanti al nome proprio, seguito dal titolo nobiliare. Esempio: “don Cicciu lu marchese”. Anche i familiari erano nominati allo stesso modo per esempio: “donna (domina) Mmaculata la mujere de DON Cicciu lu conte”.

Anche i benestanti latifondisti non avevano il sopannome ma il nome e cognome veniva posposto al DON di rispetto. Esempio: don “Cicciu Sarracca” (Seracca).

I professionisti, normalmente non avevano il soprannome e spettava loro il DON davanti al nome proprio, seguito dalla professione. Esempio: “don Cicciu lu speziale”.

Per i sacerdoti, il DON reverenziale veniva usato solo nel discorso diretto mentre venivano menzionati anteponendo al nome, l'appellativo PAPA (padre), componendolo spesso in unica parola. Esempio: “Papacicciu”, “Papatore” ecc..

I modesti possessori di proprietà fondiarie, condotte direttamente con l'aiuto dei familiari e dei braccianti stagionali, avevano il soprannome e venivano gratificati dall'appellativo “patrunu” (padrone) seguito dal nome e soprannome. Esempio: “patrunu Cicciu sciroccu”. Ovviamente anche i familiari soggiacevano alla “nciurita” del capo famiglia e venivano denominati col nome proprio ed il grado di parentela. Esempio: “lu Cici, fiju de lu patrunu Cicciu sciroccu”.

Gli artigiani venivano tutti identificati dalla parola “mesciu” (maestro) seguito dal nome proprio e dalla rispettiva attività e/o soprannome. Esempio: “mesciu Cicciu lu scarparu” o mesciu Cicciu suja, lu scarparu. Anche al maestro di scuola veniva riservato l'appellativo di “mesciu” ma, per distinzione, gli veniva posposto al nome. Esempio: “Cicciu, lu mesciu de scola”.

Per tutte le altre persone esisteva solo il nome proprio seguito dalla “nciurita”.

Normalmente le donne perdevano “la nciurita” della famiglia di provenienza quando si sposavano ed acquisivano quella del marito. A volte, però, veniva mantenuta, specialente se era “nciurita” molto caratteristica, o specifica per la persona ovvero la donna era ritenuta più importante o più in vista del marito.

Nel discorso diretto, era d'obbligo per tutti adoperare il verbo nella seconda persona singolare, anteponendo sempre il pomposo DON (dominus) o il rispettoso “SIGNURIA” (signore) o l'amicale “TIE” (tu) a seconda della persona con la quale si colloquiava. (Il “voi” della pur recente “era ...” , a Presicce, non aveva lasciato strascichi).

A ricordo di quanto sopra, di seguito, propongo la toponomastica presiccese del tempo ed un elenco, abbastanza esaustivo, dei soprannomi tornati alla mente a me ed al mio amico prof. Antonio Stendardo, col fattivo contributo di parenti e di tanti amici compaesani.

1 - ANTICHI RIFERIMENTI DI ORIENTAMENTO A PRESICCE

Di seguito, un elenco dei nomi dei luoghi cardini usati come riferimenti per la ricerca ed individuazione degli abitanti nell'ambito del paese:

  • la “Chiesia Matre o Chiesia de sutta” con gli adiacenti palazzi Villani e Giannelli. Da qui inizia la via “de sutta” che porta agli Arditi, ai Seracca, a “lu Stròzzulu” e a “l'Ancili”. Di fronte poi vi è il largo col vicolo chiuso per il cinema, dirimpetto a “lu pede de pipe”. Ai lati, della chiesa, o meglio “a rretu a la chiesia”, dalla parte della sacrestia, inizia la via delle Case Nuove, mentre dalla parte dove si trova “la trasuta de le fìmmene”, inizia la stradina con la casa parrocchiale;

  • la “chiazza de sutta o chiazza ranne” col castello, con la via stretta che porta a “lu Patreternu”, “sutta a la Saricina” e alla chiesetta della Madonna “Ndulurata”, poi la via di “li Suronzi”, il largo S. Giorgio, “li Cruduli”, “Puzzutranu” e “la LogNa” nota anche come la via dei “Setteveli” oppure la via “de sutta” ovvero la via vecchia “cu bai a Dacquarica”. All'angolo nord della piazza vi è la corte dietro la chiesetta di San Luigi che ha l'uscita quasi di fronte alla via detta del Fossato poi Fracasso ma a tutti nota come la via di “la Vicenzina” o de “li carbinieri”;

  • la via “Donnica” poi Corso Italia, col castello del Marchese posto tra i vicoli “de li maranci” e “de mesciu Turquatu Jancu”, poi il vicolo “de mesciu Carmelu Stannardu” che, dopo aver intersecato la via “de li Scatina” o “de la Saletta”, porta a “ntra le Palate”. Si dice “ntra le Palate” in quanto zona completamente chiusa, infatti si entra e si esce dalla via XXI aprile, meglio nota come via di “mesciu Cesere Caravecchia”. Dall'altra parte di via Donnica, si trova il popoloso quartiere “de li Vignali” con la via, attuale R. Sigliuzzo, che finisce con l'abitazione e bottega “de lu carnamantaru”, in quanto chiusa da un alto muro, con foro a livello per lo scolo delle acque piovane, oltre il quale muro vi è la depressione “de la vora”. Andando più in su per via Donnica, si trova il giardino triangolare di “la Mènnala”, che ha inizio col vertice inferiore dal largo dov'è la bottega di vino di “mesciu Ninu Sculatura” e si estende fino alla via Roma;

  • lo stabilimento dei fratelli Valiani segna il limite abitato a nord del paese e divide la via della stazione ferroviaria e del Camposanto, dalla via “nova” o “de susu” per Acqurica.

  • la “Chesia de la Madonna de lu Carminu” o “chiesia de susu” con annesso convento, casa comunale, scuola, cinema all'aperto, istituto delle suore e l'antistante piazza con la stessa denominazione della Chiesa o anche “chiazza de susu” con la fontana. Davanti alla Chiesa si snoda la citata via Roma, proveniente da Acquarica per Salve ed è detta anche via “de susu” per distinguerla dalla parallela già citata via “de sutta”. Si diparte, inoltre, la strada per Specchia detta anche la via di “mescèttere” con la zona di “Campine” a nord e quella “de susu” alla ferrovia a sud, che giunge fino all'altra via che attraversa la ferrovia, l'attuale via Cattaneo, più conosciuta come via di don “Santinu” o la via della cabina (elettrica);

  • il Calvario, costituisce l'estremità sud del paese ad eccezione di poche abitazioni e la villa. Importante riferimento per gli abitanti del rione “lu Piru” o “lu Triscinu” e da qui comincia la via che attraversa “Terrasignura” (attuale via Cesare Battisti) e si ricongiunge con la via “de sutta”, quella che porta alla Chiesa della Madonna degli Angeli.

 

2 - LE NCIURITE DEI PRESICCESI

Al fine di rendere più agevole l'elenco, ho arbitrariamente diviso il numero dei soprannomi in gruppi, approssimamente omogenei e relativi a:

a - caratteristiche fisiche, morali e comportamentali

b - modi di dire o parole alterate o senza senso

c - vezzeggiativi del nome o riferimenti a persone note

d - luoghi di provenienza

e - tipi di animali comparati

f - attività artigianali o commerciali

a - Caratteristiche fisiche, morali e comportamentali

bacuccu baddhizzi ballarinu bonafede

cacatu cacaturu cajoffu calè

campulacasa canoddha capezza capidelana

capilognu caravecchia cascetta castagnazza

cateddhu catrinella chichirizzeddhu ciampaulu

cilusu cipili cucuzza culera

culinìvuru curdeddha fasazza fimmanaru

fimmaneddha lardusu malenu mandormi

manciamiju manimuzzu monucu nticaru

nticu pazzullu pezzanculu pia

pianci piccinneddhu pinta piosu

piripizzu piscialire pizzisanta pizzitortu

rascatu razzeddha ricìnu rignu

saccatu saregna scescia sciacquitti

spinnatu stuccatu strunzu sufia

surdu svergugnatu trecculi truja

vavusu ventrijancu zoppu

 

b - Modi di dire o parole alterate o senza senso

bonasera bruscia cafai calicali

ccaccà cciappa chiappilli cicora

cindu crai cuccuvìu culaci

cumma farcicchia favale fazzadiu

ficajanca filistranu fiora firmiluce

furmeddha gNazza larascata macchiateddha

marimottu marsiolu mascione massere

mmulavecchia michesu mucchiu muntidoru

musi ncaddhina nticchia ntinna

pajara pàmpana pantatu papaccé

papacicciu parapatta pardicchia parisi

parma paschì pasci pataccia

patana picadoru picarella picu

pignateddhu pilotti pincu piscozzu

piselli pitanni pitò pìttala

pizzantoni pizzi pizzicui pogNa

pulignu qualata saracu scamoru

scarda scardante scatina scattareddhu

scattiè sciroccu sciurti sculatura

sòssiu sperra spràsciu squescia

squaja stompu stuppeddhu suja

tampa tapicca tarallu tramuntana

trentacarrini turnese tuzzune varnalla

vèsciu zuccarinu zippu

 

c - Vezzeggiativi del nome o riferimenti a persone note

blaccamanni ciobbe cosimeddhu fanchecca

giuda jaju lisiena luna

mascagna musulinu musiderizzu ncicchirinneddhu

nfiernu nniculeddhu ntoniceddhu nunziu

nzermu pascaleddhi pascianni paticeddhu

patimoru pauleddha peppededìu peppepapa

pinocchiu pippu purginella richirichi

roccuroccu sanzone scaliota sciudeu

torechiarina toturuzzu turuzzu vitudelefìmmene

 

d - Luoghi di provenienza

caddhipulinu cricìa curduvana matinese

pujese santutana scemmanaru toredepatu

tricasinu

 

e - Tipi di animali comparati

ancileddhu cattu cicala ciddhuzzu

cozza curnacchia lupu malotu

musci pica puce pusciu

rùculu sarvica scajune sturnu

surge ticra vurpe

 

f - Attività artigianali o commerciali

battitore cantararu capurale carcaluru

cardantoni carnamantaru cazzalora conzalimmi

cucchiara cutura farinaru fiscularu

freschigelati furnaru furnararu mpicaceddhi

mulinaru murgaru nutaru passularu

pescvìnnulu pettanaru pezzeccapiddhi pignataru

pisalana prèvete putacaru putichinu

quadararu razzieri rrei sciardinieri

tabaccara trucheri vardafili vinnipetroju

 vinnitila zzucaru.

 

 

What do you want to do ?
New mailCopy

 
 
 

STUCCAMU LU ZIPPU

Post n°143 pubblicato il 11 Maggio 2020 da ginoscirocco

STUCCAMU LU ZIPPU

(da tre vecchiareddhi)

A - Stammane, nu te paria ura, cu beni?
C - E cci m'aggiu persu nenzi, ci v'a criati? A dhu ne tocca, osci?

A - A dhuveddhi, sulu ca lu cafè s'ane ndrafaddutu.

C - E nu nn'èrive pututu spettare cu me lu faciti fare?

B - Era pe issu ma stammane nu se l'ane vìpputu, pe lu core. Mo, te ne fazzu fare n'avutru cavutu cavutu.
A - Sinti sempre l'urtimu ca rrivi, fraccòmmitu!
C - Tie, nunn'ai vulutu lu café? Ci t'a criatu, cci tteni paura cunussia mori?

A - La cautela è sempre cautela, la morte pote rrivare de nu mumentu a l'avutru, puru pe tie sai? Chira rria quannu menu te lu cridi.

C - Famme cu me rattu, ci t'a criatu, ca cu tie nu se pote stare scuscitati!

B - Quannu ne tocca, ne tocca, è la legge de la natura!

A - Stamu ntra li mani de Diu! E' Iddhu ca ne chiama. Le scritture dicene ca pote essere puru crai pescrai e fazza Diu!

B - Su cchiui de cinquemila anni ca li Prufeti vosci, cu lu osci e cu lu crai, ve fannu stare su le spine, fessi!
A - E, pocca! Imu stare sempre allallerta, ca nu se sape lu giurnu.
B - Lu giurnu, lu mese, l'annu, lu seculu o lu millenniu? Ma nunn'era Gesucristu tou ca domila anni rretu predicava ca la fine de lu munnu era vicina e ttoccava cu ne facimu truvare pronti e a ngrazie de Diu? A le Vergineddhe nu li disse cu stannu ddiscitate e cu tennu la lampa sempre ddumata e cu se fannu la pruvista de l'oju, ca nu se sape l'ura de lu giurnu o de la notte, de la vanuta de lu Zitu?
A - Cci bò ne sacci tie? Teni ncora la ucca lurda de cafè e nzigni già cu te sciacqui le carze cu le cose de Diu e mò, fazza Diu!

B - Iti ntisu lu iussu novu de la Cassazione? Moi, unu pote spezzare lu zippu de nu ristianu quannu vole, ca nunn'è reatu!

A - La vita è lu bene cchiu ranne ca Domineddiu n'ane datu e g'è Iddhu e sulu Iddhu ca ne la pote llevare!
C - Istu è veru! Puru a mie nu me pare giustu mo ca nu giudice pote stutare le machine cu me face murire. Iddhu pote dire chiru ca è giustu e chiru ca nunn'è, cu le leggi fatte de li ristiani e nu cu chire fatte de Diu!
A - Puru issu la penza comu mie, scumanacatu! La vita ne l'ane data Diu a lode gloria de la Nnipotenza Sua e nunn'è l'ommu ca pote dire e fare cci bole, cu la vita de li ristiani.
B - Senti nu picca, pizzisantu! Ai ntisu mai cuntare de la bonamorte? Ci unu pe anni e anni, stane a nfunnu de lettu comu nu tàccuru, senza cu dice né ahi né bai, senza cu descia segnu ca sente e ca capisce, rrafiata cu la suca, lu core li sbatte chianu e cu lu jutu de la pila, me dici tie, cci campa a fare, unu cusì?
C - Puru istu è veru, pareddhu, nunn'è meju ci se ne va a ngrazie de Diu, ci v'a criati?

A - Ci Diu ane decisu ca unu ane campare ncora, percé mo l'imu ffare murire? Lu Signore sape chiru ca face, vide e pruvide e sulu Iddhu pia l'urtima decisione pe lu corpu e l'anima noscia e fazza Diu!

B - Ma jeu su patrunu cu dicu basta ci pe ci sa ddaventu n'ammassu de carne ca nu mmuscia, nu se mmove, nu penza, nu rrafiata, me dici tie cci rrimagnu viu a fare ca nu sservu a ciuveddhi mancu a Domineddiu, ci nu me fidu cu li dicu mancu nu patarnosciu?

A - Ci lu Nniputente ane decisu ca nu ristianu ane campare, campa. Lu corpu nu pote glorificare l'Eternu ma l'anima sine. E' propriu l'anima ca nu putimu ristaccare de dh'ammassu de carne, comu dici tie e fazza Diu!

C - Ma siti sicuri ca osci imu cuntare, sulu de morte, ci v'a criati ? Quannu rria rria, basta cu ne dane lu chiempu cu trasimu ntra la Crazia de Diu.
A - Ma issu nu bole cu capisce cci g'è la Crazia de Diu. Nu cride ca Diu è tuttu: Iddhu è vita, Iddhu è luce, Iddhu è capu, Iddhu è giudice e sulu Iddhu sape comu e quannu n'ane chiamare pe la vita eterna. Iddhu ne pote dare la bona o la fiacca morte. Sulu li ristiani ca nu tennu Fede, ponnu panzare cu se mmentene leggi cuntrarie a chire de Diu e fazza Diu. Ci simu nui, poviri peccatori, ca putimu sapire quannu spezzare lu zippu de nu ristianu? Nu bastene li tanti giudici, su sta terra, ca cu la scusa de la giustizia umana sacramentene la pena de morte? Nu te su bastati li sacrifizi de tanti martiri e tanti sciudei, sfissiati?
C - E' veru, pareddhi, tutti dhi poviri ristiani, ca poi, sciudei erene, cu cci dirittu su stati ccisi, nu me pare ca erene de razza fiacca!

B - Cuntati e cuntati e me crisciu ca la sta faciti de fore a lu rinale. Cci c'entrene mò tutte chire mijara de martiri de la pulitica o de la religgione? Sta cuntamu de chiri ca, volene cu morene a nsanta pace. Chiri ca suntu senza sparanza, chiri ca stannu cchiui de dhai cca de cquai. Chiri ca ci nci su o nu nci su nu cancia nenzi a stu munnu. Chiri ca volene cu se libberene de la dulore e de le tribulazioni de la carne. Cci te ne catti de unu ca stane stisu comu na mmummia? Chiru è già ntra lu sabburcu e nunn'è ca li faci nu favore cu lu teni viu, anzi!

A - Allora chiudimu l'ospedali a li vecchi, chiudimu li ricoviri, cusì sparagnamu puru. Giacca, li llevamu puru la penzione cusì nu se ponnu mmantanire mancu na badante, tantu prima morene e meju è! Oppuru nu li damu cchiui le medicine giuste oppuru li llevamu la scossa a le machine oppuru li ristaccamu tutte le suche ca li tennu vii.
C - Ci v'a criati, mo me vuliti llevare la badante? E comu campu sulu, ci me llava, ci me cucina e ci me ssiste?

B - Cittu, tie! Issu sta spaleggia de capu, pareddhu! Cci ccentrene mo sti discorsi? Sta cuntamu de chiri ca parene vii ma ca nu ssu vii. De chiri ca mancene e bbivene mmane e sira pastije, de chiri ttaccati a li fili e a le suche, ca stannu te ca te, cu se ne vannu, de chiri ca tennu, vui la chiamati anima, ma è sulu l'urtimu rrispiju a mmenzu li denti. Vo' cu ne la dai na bonamorte, a sti ristiani, ci rrivene a dhi condizioni? A mie me pare ca è n'opara bona ci nui li facimu ndrafascare e nu sulu iddhi ma ndrafischene puru tutti chiri ca li stannu ntornu notte e giurnu, pareddhi!

A - Jeu dicu ca ci stuta le machine a nu malatu è nu Cainu. Lu dottore nu ddaventa dottore cu ccide li ristiani ma cu li sana e cu li mmantene a nvita.
C - Pocca ci v'a criati! Lu dottore nu pote mai ccidire nu malatu, vagnone o vecchiu, ca è.

B - V'iti ncapuniti e cuntati de ccidire li ristiani. Ci è ca vole cu ccide li ristiani? Cuntati tuttidoi a schiòvere. Jeu sta be dicu ca nu ristianu ane d'essere patrunu cu eggia llassatu murire a nsanta pace, senza cu eggia martoriatu, quannu rria a dhi condizioni. Me diciti nu picca cci vita è, chira de unu ca stane cusì?

 

A - Pocca, è vita chira ca voi lli llevi tie, ssassinu ca nu si avutru e fazza Diu! Speriamu cu nu rrivi a dhi condizioni, fessa! Moi cunti cunti, ca penzi ca ttocca a l'avitri ma quannu ttocca a tie lu cuntu è n'avutru. Me pare comu quannu ca mo te visciu: stisu, menzu viu e menzu mortu, cu lu Rusariu nturtijatu a li mani, ca prechi Diu cu te mmantegna ncora viu su sta terra e me crisciu ca lu prei puru cu te sarva l'anima, speriamu, e fazza Diu!

 
 
 

SIRE E FIJU

Post n°142 pubblicato il 11 Aprile 2020 da ginoscirocco

SIRE E FIJU
 aggiornato

Tata- A jata a ci te vide!
Fiju- Bonavespara a Signuria!
Tata- T'ai fattu furastieru e nu beni cchiui cu me trovi!
Fiju- Ca mo' m'aggiu fattu ranne puru jeu e nunn'è ca tegnu tanta ula cu  essu de casa, minti poi ca moi nu se pote mancu scire a ngiru e cusì me ne sto sulu sulu.
Tata- Ma cci teni? Te faci bidire ogni morte de Papa, te ne stai sempre su le toi e cci ai, ca te visciu maru maru?

Fiju- Llasseme stare, nu me fare cu cuntu! Assavoia quante te n'ia dire, ma ttocca cu me sto cittu ca sinti sempre lu tata meu!
Tata- Ué, cci t'ai misu a ncapu, cu stu tonu? Nu te scurdare ci suntu e ttocca cu te sacci cumpurtare, cu mie.
Fiju- E cci te sta te dicu, coccia? Ma sarà ca è meju ci me ne vau, tantu lu sacciu comu la penzi.
Tata- E comu la penzu? Dimmulu a nfacce ci tene lu curaggiu, varda ca te trovi a frunte a sirda! Su jeu ca t'aggiu misu su la facce de la terra, nu t'lu scurdare.
Fiju- Lu sacciu lu sacciu. Nunn'è ca te l'aggiu dimannatu jeu però e mancu la mamma. E poi, t'ai mmurtalatu de veru!
Tata- Percé te manca nu razzu, te manca n'anca, cci g'è ca te manca, dimme?
Fiju- Tegnu tuttu, nu te ne ncaricare, nu me manca nenzi!
Tata- Ma te visciu maru. Dimme cci t'aggiu fattu, a fiate puru senza cu me ne ncorgu.
Fiju - Lu sai, a Signuria nu te scappa mai nenti! A fiate nu sacciu percé te mmosci cusi e faci lu fessa a nforza!
Tata- Ué, statte ncortu comu cunti cu mie, ai capitu? Sarà, ca è meju ci te ne torni de dhu si banutu e la spicciamu cquai.
Fiju- Caru tata, Signuria m'ai ddimannatu percé nu me fazzu bidire quannu sai ca nu se pote ssire de casa ca nc'è lu curuna. Ttuccatu cu scriu de sulu su lu permessu, ca ìa banire cu jutu dhu vecchiareddhu de sirma ca tene mijardi e mijardi de anni e ca nunn'è ca stane tantu bonu. A fiate me dimannu cci bisognu nc'è cu crii tanti animali ca sarà ca mancu signuria sai a cci servene. Nzignasti cu te mmenti li sarviconi ranni ranni, tisi comu case, ca se manciavene tuttu e a cci servìra? A nenzi! Menumale ca li facisti murire mprima mprima!
Tata- Vane chianu cu le palore, ricordete ca su sempre lu tata tou. Prima de tuttu ci è ca t'ane spruvatu ca tegnu tutti sti mijardi d'anni? L' Ebrei, li nnantisciuti toi, annu fattu lu cuntu e l'annu scrittu puru su lu libru, ca tegnu si e no tottumila anni. Cci bisognu nc'è cu me faci cusì nticu?
Fiju- Iste, su le cose ca me fannu belanare! Signuria lu sai ca lu munnu tene mijardi de mijardi de anni e ci, comu vai dicennu e te ne vanti puru, si statu signuria ca l'ai criatu, percé mo te ccucci l'anni, comu le fimmene?Tata- Nu te belanare! Fazzu le cose sempre pe lu meju e ci poi nu bennu comu le tegnu a ncapu, pacenzia, vole dire ca la fiata dopu le fazzu meju.
Fiju- Tata meu, cci boi cu te dicu, ci mancu signuria sai lu nanzibanire!
Tata - Nu te llargare mutu mo e porteme rispettu!
Fiju- Rispettu o nu rispettu, te lu dimmannu attorna, cci bisognu nc'era cu te mmenti stu curuna ca li ristiani lu timene pesciu de la peste e se cautelene comu meju ponnu? Cu giusta raggione nunn'essene de casa ca timene cunussia se nfettene e morene. Mancu tutti dhi chiracuti e servi nosci, sparpajati su la facce de la terra, se fannu bidire a ngiru. Li suli martiri de moi suntu chiri ca morene pe la fede de la sanitate de lu corpu. Nu nci suntu cchiui feste sulenni, canti, sarmi e patarnosci vari. Le case nosce stannu tutte vacanti e ci pe ci sa quarche chiracutu o servu nosciu le apre, nu nc'è ciuveddhi ca trase e la curpa è de lu curuna tou. Mai comu la Caremma de st'annu! Cu la scusa ca ccattene chiru ca trovene, ciuveddhi ddasciuna cchiui, ciuveddhi face stinenza, tutti mancene e bivene comu quannu ca è festa e nuddhu ristianu se ricorda cchiui de la quarantena c' aggiu passata a ntru desertu, ca pe la fame me se turcivene le ntrame. Puru sti giurni, mancene la carne, lu pesce, l'ove, lu casu e lu casuericotta. Mai cu fannu penitenza, mai cu se cunfessene, mai cu se votene a ncelu cu nu patarnosciu, cu na giaculatoria, sulu se llamentene ca ttocca cu stannu chiusi a ntra casa.
Tata- Vidi ca puru tie te ne sta ncorgi sulu sulu, de comu su fatti li ristiani de moi.
Fiju- Nunn'è ca l'aggiu criati jeu, cusì!
Tata- Lu sacciu, jeu li fici boni, poi criscennu s'annu vastati. Ttocca cu me cridi, fiju meu! Stu curuna nu me l'aggiu mmentatu friscu, nc'era de prima. Nu nci aggiu panzatu cu lu cciu ppena criatu e m'è scappatu de manu. Va ssapire, mo, ca se sparpaiava a macchia d'oju e, ntra picca, nchìa tutta la Terra. Ttocca cu me parduni, ma nu l'aggiu fatta amposta!
Fiju- E cci parduni cchiui! Cu ci me l'aggiu pijare, nu lu sacciu! Duminaca passata, nu s'ane vista mancu na parma! Sta samana sta passa cittu a mie e cittu a tie. Nu m'annu mancu fatti li ssabburchi e vennardia nu m'annu purtatu mancu a ngiru, né mortu mpisu né mortu stisu. Cci chiempi, tata meu! E ci se la cridia ca pe paura cunussia lu curuna zziccava puru mie, s'annu mmentatu cu nu me fannu rrisuscitare e ca è meju ci rrimagnu mortu. Speriamu pe quannu ci vene!               AUGURI: CU BE VEGNA NA BONA PASCA E CU SPICCIA MPRIMA STU CURUNA

La traduzione si trova nel precedente POST

What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy

 
 
 

PADRE E FIGLIO

Post n°141 pubblicato il 11 Aprile 2020 da ginoscirocco

traduzione

PADRE E FIGLIO

Padre- Beato chi ti vede!
Figlio- Buon pomeriggio a voi!
Padre- Ti sei fatto forestiero e non vieni più a trovarmi.
Figlio- Adesso sono anziano pure io e non ho molta voglia di uscire di casa, inoltre ora non si può neanche andare in giro e me ne sto solo solo.
Padre- Ma, cos'hai? Ti fai vedere ad ogni morte di Papa, ti senti importante e, cos'hai, che mi sembri molto rammaricato?
Figlio- Lasciatemi perdere, non mi fate parlare! Avrei molte cose da rinfacciarvi ma occorre starmene in silenzio perché siete sempre mio padre!
Padre- Ehi, cosa ti sei messo in testa con questo tono. Non dimenticarti chi sono e devi sapere come comportarti, con me.
Figlio- E che vi sto dicendo, accidenti? Ma forse è meglio se me ne vado, tanto so come la pensate!
Padre - E come la penso? Dimmelo in faccia se hai coraggio, bada che ti trovi di fronte a tuo padre! Sono io che ti ho messo sulla faccia della terra, non dimenticarlo.
Figlio- Lo so lo so. Ma non ve l'ho chiesto io e nemmeno la mamma. E poi avete fatto un vero capolavoro!
Padre- Perché ti manca un braccio, ti manca una gamba, che cos'è che ti manca, dimmi?
Figlio- Ho tutto non preoccupatevi, non mi manca niente!
Padre- Ma mi sembri rammaricato, dimmi cosa t'ho fatto, a volte pure senza accorgermene.
Figlio- Lo sapete, a voi non sfugge mai nulla! A volte non so perché vi mostrate umile e invece siete snob.
Padre- Ehi! Stai accorto a come parli con me, hai capito? Forse è meglio se te ne ritorni dove sei partito.
Figlio- Caro padre, voi mi avete domandato perché non mi faccio vedere, eppure sapete che non si può uscire di casa, perché c'è il coronavirus. Ho dovuto compilare l'autocertificazione per venire ad aiutare il mio vecchio padre di miliardi e miliardi di anni e che non gode di buona salute. A volte mi domando che bisogno c'era di creare tanti animali che nemmeno voi sapete a che cosa servono! Incominciaste a creare i colossali dinosauri che mangiavano tutto e a cosa servirono? A nulla! Per fortuna che li faceste estinguere presto!
Padre- Vai piano con le parole, ricordati che sono sempre tuo padre. Prima di tutto, chi è che ti ha svelato che ho tutti questi miliardi di anni? I tuoi avi Ebrei hanno conteggiato e messo per iscritto sul libro, che tengo si e no ottomila anni. Che bisogno c'è di farmi apparire antico?
Figlio- Queste sono le cose che mi fanno adirare! Voi lo sapete che il mondo ha miliardi di miliardi di anni e, se come andate dicendo e menate vanto, siete stato voi a crearlo, perché ora vi nascondete gli anni come le donne?
Pa
dre- Non adirarti! Faccio le cose sempre per il meglio e se poi non vengono come le ho ideate, pazienza, vuol dire che la prossima volta, le farò meglio.
Figlio- Padre mio! Cosa volete che vi dica, se nemmeno voi conoscete quel che verrà!
Padre- Non divagare e portami rispetto!
Figlio- Con o senza rispetto, ve lo chiedo di nuovo, che necessità c'era di creare questo coronavirus che gli uomini temono più della peste e cercano di difendersi come possono? Giustamente non escono di casa perché hanno paura di contagiarsi e morire. Nemmeno tutti i nostri adepti e acoliti, sparsi sulla faccia della terra, si fanno vedere in giro. I soli martiri di oggi, sono quelli che muoiono per la fede nella salute del corpo. Non ci sono più feste solenni, canti, salmi e preghiere varie. Le nostre case sono tutte vuote e se per caso un nostro adepto le apre, non c'è nessuno che vi entra e la colpa è del vostro coronavirus. Mai come la Quaresima di quest'anno! Con la scusa che devono comprare quel che trovano, nessuno fa più i digiuni, nessuno le astinenze, tutti mangiano e bevono come nei giorni di festa e nessuno ricorda più la mia quarantena nel deserto dove per la fame mi si contorcevano i visceri. Pure in questi giorni mangiano: la carne, il pesce, le uova, il formaggio ed il cacioericotta. Mai una penitenza, mai una confessione, mai che rivolgano al cielo una preghiera, una giaculatoria, solo si lamentano perché devono restare chiusi in casa.
Padre- Vedi? Ora te ne accorgi da solo di come sono fatti gli uomini di oggi.
Figlio- Non li ho mica creati io, così!
Padre- Lo so, io li feci buoni poi crescendo si sono guastati. Devi credermi, figlio mio! Questo coronavirus non l'ho creato adesso, c'era da prima. Non ho pensato di annientarlo appena nato e mi è sfuggito di mano. Chi avrebbe immaginato che si sarebbe sparso a macchia d'olio e che in così poco tempo avrebbe riempito tutta la terra. Devi perdonarmi, non l'ho fatto apposta!
Figlio- Che volete perdonare, oramai! Non so con chi prendermela. Domenica scorsa non si è vista nemmeno una palma! Questa settimana sta trascorrendo in silenzio. Non mi hanno nemmeno edificato i sepolcri commemorativi e venerdì non mi hanno portato in processione da morto appeso né sdraiato. Ché tempi, padre mio! Pensa che, per paura che anch'io venga contagiato dal coronavirus, hanno ritenuto opportuno ch'io non risorga ma che è meglio ch'io continui a rimanere morto. Speriamo per l'anno venturo!

AUGURI PER UNA BUONA PASQUA E PER UNA IMMINENTE FINE DELLA PANDEMIA

What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy

 
 
 

LI MEDICI SANTI

Post n°140 pubblicato il 02 Aprile 2020 da ginoscirocco

LI MEDICI SANTI

Dialogo telefonico tra due vecchietti

A - (telefona a B) Prontu?

B – Ehi tie sinti? Cci sta faci, ah?
A – E ci aggiu ffare, sta me ndrafiscu e fazza Diu!
B – Percé ai faticatu mutu e si straccatu?
A – Su straccatu, su straccatu cu sto chiusu ntra ccasa, cu sto tuttu lu santu giurnu senza cu fazzu nenti. Li primi chiempi aggiu trapulisciatu nu picca: aggiu cunzatu lu limmu ca s'ìa scasciatu, aggiu misu l'oju a li cancaretti de la porta de casa ca scamava e mute avetre scerculeddhe. Nsomma cose ca unu ntrassa pe tantu e poi, quannu se minte, ntra na menza sciurnata face tuttu. E tie?
B – Ista è l'arte ca n'è rrimasta de fare. Cci boncifaci. Li primi chiempi, puru pe mie, su passati squariannu de quai e de dhai, ma moi, me rattu! Certu ca poi, quannu sentu ca tanti vecchiareddhi comu tie se ne vannu cu fannu terra pe ciciri, rrimagnu fiaccu!
A – Lu vecchiareddhu ca sinti, fessa! Nu te scurdare ca teni do' misi cchiui de mie, e ttocca prima a tie e fazza Diu!
B – Pocca na! Ci sape, beddhu meu, comu si curciuleddhu, me sape tantu ca sta minti li denti de latte! Lu curuna nu barda filu lu mese de cchiui o de menu. Ci t'ane zziccare, te zicca e nu bane a la Cumune cu bide ci pe ci sa si natu prima o dopu quarcun'avutru. 
A – Ai ntisu ca stu curuna se n'è scisu puru a quassuttannui? E quanti ristiani sta se ne fuscene ncora de l'artitalia e sta cu se ne vennu quassutta? Me crisciu ca ntra tanti ci sape quanti nci ne suntu già nfettati e nnucene la malatia a nui, ci l'a criati! S'erene pututi rrimanire a dhai, dhi fessi? None e fazza Diu!
B – Su carusi ca stavene suli a dhe vanne. Moi, cu le scole e le frabbiche chiuse, cci ponnu fare, pareddhi! Ci pe ci sa li zzicca la nfezione, comu fannu cu tirene nnanzi, suli a dha mmenzu?
A – Llora, sacunnu tie, è meju cu se n'eggene scisi cquai? Ai visti li treni chini chini de gente ca, pe la fuddha, annu piatu lu primu trenu c'annu truvatu? E te menzi tie, ca ntra tanti nu nci suntu chiri malati ca ne nfettene puru a nui? Nunn'era statu meju cu se ne stannu a dhai senza cu bennu cu nzurtene la mazza a quannui?
B – Visciu ca, comu ommu de chesia, teni sempre a mente le cose de Diu! Me crisciu però ca te rrivene sulu a ncapu e a dhai rrimannu! A dhu stane l'amore de lu Signore, ca predichi predichi e nu lu minti mai a mpratica? Menumale ca nu se pote ssire de casa, ca si no ci sape comu te minavi cu dai na manu a ci tene bisognu!
A – Ca se nu se pote ssire. Puru fijama lu prevete, cci pote fare? Stane sulu e nu dice mancu Missa.
B – Sarà ca cchiui cchiui de la Missa, li manchene li spunzali e li catafarchi ca su chiri ca portene li sordi a mposcia. Moi ci pe ci sa unu more, a fijata nu li trase nenzi, tantu basta na croce d'acqua santa su lu chiavutu e ci s'a vistu s'a vistu.
A – Me pare a mie ca nu se pote fare avutru! Ttocca cu ringraziamu Diu ci ne scampa de stu malannu e fazza Diu!
B – Nunn'è meju cu ringraziamu tutti dhi santi ristiani ca sta fannu miraculi cu ne mintene a condizioni cu tiramu nnanzi comu meju se pote?
A – Eccu, teni raggione, nci vole propiu nu miraculu! Comu chiru ca fice San Carlu all'acquarisi quannu li libberò de la peste.
B – Sarà ca è meju ci lu miraculu lu ddimannamu a li medici santi, nu a li Santi Medici Cosimi e Damiani, ma a chiri ca fatichene notte e giurnu cu sarvene li cchiu muti ristiani ca ponnu, ntra tanti sacrifiggi e cu li picca strumenti ca tennu. Tutti dhi santi ommini, ca puru ca nu su Santi, iddhi, sta fannu li veri miraculi.
A – Deveru! Sta se mmurtalene de veru! Però nci vulia puru quarche Santu veru de lu Paradisu e fazza Diu!
B - Nui ne llamentamu ca nu tanimu nenzi de fare, ca nu putimu ssire de casa, ca nu putimu scire cu ne pijamu lu cafè a lu barra, ca nu ne putimu fare lu tressette cu li cumpagni! Ttuccava, nvece, cu panzamu a dhi tanti ristiani c'ogni giurnu rrischene la vita: cu ne dannu a manciare, cu ne dannu le medicine, cu frabbichene spedali, cu criene strumenti novi, cu prechene o cu bruscene li morti, cu ne difennene de li fiacchi ristiani e cu ne fannu li cumunicati su comu vannu le cose! Quanti medici e nfermieri su morti e quanti ne sta morene ncora e, puru ca nu n'annu buttatu lu sagnu, ttocca cu li ricurdamu sempre comu MARTIRI c'annu sacrificatu la vita loru su l'artare de la SANITATE de tutti li ristiani. Crazie Medici Santi e, cu tuttu lu core!

 
 
 

NDUVINEDDHI

Post n°139 pubblicato il 26 Marzo 2020 da ginoscirocco

Al tempo del coronavirus, con la motivazione dei  precedenti "sciojilingua", vi propongo

NDUVINEDDHI

A menzu a l'anche de lu tataranne
nc'era na cosa ca li pannia,
lu cattu vulia cu ne la zzicca
e lu tataranne nu se stia

(la corona del Rosario)


Ierisira ne la vitti a sorda,
janca e russa comu nu milu,
ripa ripa tania la barba
e a menzu lu petrusinu.

(la carota)


Intra na staddha
Nci su trentadoi cavaddhi janchi,
a menzu ncinn'è unu
ca tira cavici a tutti quanti

(bocca, denti e lingua)


Sciàmene e curcàmene
facimu lu sonnu ca ne spetta;
pilusu cu pilusu li ccucchiamu
la meju cosa intra ne chiudimu.

(occhio)


Sciuvidia su sciutu a ncaccia
e aggiu ccisa na beccaccia
vennardia me la mancia:
paccai o nu paccai?
- no nu paccasti
percé m e l a  manciasti.

(Quannu lu vennardia se ncammarava) 


Tegnu na cosa mpisa a lu muru
la barba russa li batte a nculu.

(il paiolo sulla fiamma)


Ci ntru lu sportu nduvini cci tegnu
te ne dò na pezza cu pacu pegnu.

(forma di formaggio)


Quannu scinne ride 
e quannu nchiana, chiance

(il secchio nel pozzo)


De giurnu se ccuccia e nu se vide,
de notte vola e nunn'è ceddhu,
tene lu vucerna a nculu e nu se bruscia.

(la lucciola)

 

What 
 
 
 

SUNETTU A LU CURUNA

Post n°138 pubblicato il 20 Marzo 2020 da ginoscirocco

SUNETTU A LU CURUNA

"Salute, puru a vui quannu ve vene”,

rispunne a lu “salute!” d'li ristiani,

parannuse lu nasu cu li mani,

ci nu starnutu rossu nu lu tene.

 

Mo mutu ncortu ttocca cu te stai,

ca basta na smucciata ci se spanne,

cu nfetti cu lu tata a mammaranne,

ca lu “curuna” moi porta li cuai.

 

La curuna de lu Rrei, era lu vantu

e quannu tutta a ncapu la ncafava

la gente pe li presci zava 'u cantu.

 

Mo' chiusu a casa sto, ci sa' pe quantu

e cantu puru jeu a la fanescia,

pe la paura 'u spicciu a campusantu.

Gino Rizzo

 

Traduzione

 

SONETTO AL CORONAVIRUS

 

“Salute, anche a voi quando vi viene”,

risponde al “salute!” delle persone,

coprendosi il naso con le mani,

colui che un grosso starnuto non trattiene.

 

Ora occorre stare molto attenti,

perché basta una smoccicata che si diffonde,

per infettare col padre anche la nonna,

perché il coronavirus porta guai.

 

La corona era il vanto del re

e quando se la metteva in testa

i sudditi per la gioia intonavano canti.

 

Ora sono chiuso in casa, non si sa per quanto

e canto pure io sul terrazzo

per la paura di finire al camposanto.

 

 

What do you want to do ?
New mailCopy
 
 
 

SCIOJILINGUA

Post n°135 pubblicato il 13 Marzo 2020 da ginoscirocco

Per stemperare la tensione della quarantena per l'ormai diffuso COVID-19 propongo di trascorrere un poco del tempo come facevamo nelle lunghe serate del coprifuoco. 

SCIOJILINGUA

Intra tre ciste stritte 
nci su tre stozzi de pane tostu.

Intra a tridici piatticeddhi
nci su tridici ciciareddhi:
ciciuru unu, ciciuru doi .......fenca a tridici.

Nchianannu e scinnennu
muluni cujennu,
nchianava e scinnia
muluni cujia.

Sutta a puzzu pilizzi pilazzi
nc'è na nunna ca llava le pezze
llassa le pezze e pija li lazzi
sutta a puzzu pilizzi pilazzi.

Tegnu azze e tegnu pezze
a tre sordi l'ajatura,
cu te rrapezzi isti strazzi 
cusì pari na signura.

M'aggiu cotu mutu mutu
a lu utu,
mo' me mmutu
e mutu mutu
vò ccercu jutu.

 

What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy
 
 
 

LA ZILELLA E LA CURUNA

Post n°134 pubblicato il 19 Febbraio 2020 da ginoscirocco

LA ZILELLA E LA CURUNA

 

B - Sciati, sciati ca poi vegnu.
C - Ci t'a criatu, cu nu damuri mutu.
B - None, e quantu nci vole, ccumpagnu la nunna Cuncetta a dha sorsa e poi ve rriu su la via de le Rutte.
A - Nu tardare. Nui doi ne ncaminamu chianu chianu.
B - Sine, sciati.
C - Ci l'a criatu tutte iddhu se le trova le cuneddhe.
A - E' scumunacatu ma tene core e se mina cu dane lu jutu a ci tene bisognu.
C - Ma lu scennuru tou, a propositu de lu bisognu, cci sta face? Sacciu ca purtava a nnanzi lu trappitu ma st'annu nu l'ane pertu filu?
A - E cci ane ffare, pareddhu. Tira nnanzi comu meju pote. Lu trappitu nu l'ane pertu pe nenzi, tantu le ulie a dhu stannu? E' ssiccatu tuttu e mo, fazza Diu!
C - Puru a dha mie, cu bidi, nc'è cu chianci! Ci sape quannu vidimu ttorna nu pede de vulia beddhu llattumatu e caricu a spezzassu de vulie. Mannaggia a ci l'a criati.
B - Ncora cquai stati?
A - Lampu! Si rrivvatu già? Ai fuciutu?
B - None, sapiti ca tegnu lu passu svertu. Cci dicivi de le ulie?
A - Sta cuntava a issu ca lu scennuru meu st'annu, nunn'ane pertu lu trappitu. E cci l'apria a fare ci la zilella s'ane sucati li pedi de ulia e su siccati.
B - Pocca l'imu utu lu cazzunculu, st'annu, focu nosciu! Mancu l'oju pe casa facimu e ttocca cu ne lu ccattamu.
C - Ci sape quanti anni ncora imu passare senz'oju nosciu, ci l'a criati!
A - La manu de Diu ttuccava cu li furmina tutti e fazza Diu! Cci l'imu fattu a dhi fiji de bona ristiana cu minene li vermiceddhi a menzu a lu feu?
B - Curpa de lu Diu tou c'ane criati tutti l'animali e s'ane mmentata puru la zilella e mo ne l'ane mmannata a scuntu de li paccati nosci.
C - Varda ca se dice ca su stati chiri de lu cassadottu c'annu simmanatu la zilella.
A - Pocca, annu vistu l'aeri passare vasci vasci ca spruvulavene li vermi su li titti de le ulie.
B - Annu vistu fiaccu! Erene ciucci verdi ca vulavene e rajannu rajannu scummaravene, de taretu, ruculi vii su li pedi de vulia.
C - Tie scherzi ci t'a criatu, ma de veru dicene ca l'annu visti.
B - L'aeri o li ciucci?
A - Stai sempre cu li scherzi tie e nu cridi ci nu bidi e fazza Diu!
B - Tie nvece cridi a tutte le minchiate ca senti. La zilella, beddhi mei, è banuta de sula, nu l'ane nnutta ciuveddhi, nu su stati li ristiani e mancu Domineddiu. Le chiante, l'animali e puru nui ristiani ttocca cu facimu sempre le llutte cu criscimu scinciri, cu fijamu e cu nu murimu. Ntra la cunijera, sulu lu cuniju cchiu forte scujuna tutti l'avitri masculi e mprena le cunije fimmene.
C - Cci c'entrene mo li cuniji, ci t'a criatu!
B - C'entrene percé sulu lu cchiu forte e putente, tene la meju samente.
A - Eccu vidi ca su li putenti, li ricchi capitalisti ca volene cu distruggene le cose nosce de quassutta, cu ne fannu ccattare le loru.
B - Puru istu sarà ca è veru, ma la zilella è nata de sula. Ttuccatu cu llutta e cu scanza, pe tanti anni, tutti li pesticidi, ttuccatu cu se bitua a li valeni, a li diddittì, a li nzurfi e a lu vetriolu, cu pozza criscire e cu se pozza propacare, comu ane fattu la janca, laperonospara, lu puntaluru nivuru e chiru russu e tutte le spece de rasine e de paducchi.
C - Sarà ca nu picchi de raggione la teni, ci t'a criatu!
A - Pocca mo la zilella se cria de sula. Ci nu nc'è la manu de Diu, pe certu nc'è chira de l'ommu e fazza Diu!
B - Dimme allora, ci è dhu ristianu tantu stortu e malortu, su sta terra, ca pe tant'anni ane simmanatu: la poliumelite, lu vajolu, lu carbonchiu, la meningite, lu tifu, la tubercolosi, lu culera, la peste, l'ebbala, la lebbra la risibbala, lu focu de sant'Antoni, lu tetunu, la sarsa, la leggiunaria, la spagnula, la freve gialla, l' addiesse, la sifilide e mo, pe urtimu, puru la curuna?
C - Pocca! Poviri cinesi, ne sta morene tanti, pareddhi, nfettati de sta curuna!
A - Ista è la vuluntà de Diu e fazza Diu.
B - Sia pe lu bene cca pe lu fiaccu, vui bizochi, cci ve ne futtiti, tantu scaricati tuttu su la voluntà de Diu. La sparanza noscia, invece, stane a li scenziati cu trovene mprima mprima lu vaccinu, comu ficiara cu tutte dh'avetre malatie, ca, ci pe ci sa, la curuna se sparpaja e rria a cquassutta a nnui e zzicca puru tie, beddhu meu, nussacciu filu de dhu te vene la ula cu ringrazi la vuluntà de Diu, povuru fessa! 

What do you want to do ?
New mailCopy

 
 
 

STIDDHE

Post n°133 pubblicato il 25 Gennaio 2020 da ginoscirocco

LE STIDDHE

 

E' notte scuruta, vardu a ncelu le mijara e mijara de stiddhe, stannu zziccate ntra de iddhe e a fiate, pe chire cchiu vicine, le visciu ca pìttene a ncelu “ficure”, ma stannu luntane, mutu luntane de mie e puru ntra de iddhe. La “ficura” ca sarta a l'occhi cchiui de l'avitre è lu Cacciatore ca tene la curiscia fatta de tre stiddhe. Poi se videne puru boni li do Traini chiru Ranne e chiru Piccinnu fatti tutti doi de sette stiddhe padunu. Na stiddha beddha ranne de lu Traineddhu stane propiu su lu tittu de la Terra e, de quannu lu munnu è munnu, de notte, rrizzonta li ristiani pe mare e pe terra.

Puru su la Terra nci stannu le stiddhe. Dopu mijara de “vaffattefafottere”, sparpajati de cquai e de dhai, nu Ristianu rricose, sutta a na “ficura” fatta de Cinque Stiddhe, tanti parsuni scuttenti de comu vanivene cuvarnati ntra stu Paese nosciu. Beddhi mei, ivene raggione cu se llamentene ma quannu, vinnara scucchiati cu cumannene, nu bosara cu se ccucchene cu ciuveddhi mancu cu chiri ca la panzavene quasi comu iddhi. Timivene, beddhi mei, cunussia vanivene mmalemparati e purtati a fiacche vie. A la turnata dopu, la “ficura” tania sempre Cinque Stiddhe ma iste erene ddavantate cchiu darlampanti percé muti ristiani l'ivene scucchiate ca parivene cumu “cumete”. Sta fiata però se ficiara persuasi ca vulivene cu cumannene ma nu truvavene li cumpagni giusti e cusì se ccucchiara cu lu nnamicu. Tira de cquai e strazza de dhai, quantu putia durare e cusì cu lu cavutu de lu State, se squajò dha picca coddha ca li tania zziccati e se scucchiara.

Moi stannu de unita cu chiri ca nunn'ivene vuluti la prima fiata ma li spunzali suntu de ntaressu senza core e senza more e tirene nnanzi comu meju ponnu. Mo, muti de chiri ca tennu le stiddhe a ncapu, nu tennu tutti la stessa capu e allora, ci pe dispiettu, ci pe invidia, ci pe cilusia, ci pe albagìa, sta llassene la luce de le Cinque Stiddhe e se fannu luce de suli pe cuntu loru. Lu Capu de li capi nu nci l'ane fatta cchiui cu sente li chiagnistei e cu bide stu fusci-fusci e piccarretu, senza dire né ai né bai se ne sciutu puru iddhu.

Nu boju mo cu fazzu malepinzieri, mannaggia a mie e a sta capu ca tegnu, ma simu sicuri ca erene nchianati cu cuvernene senza ntaressu ma sulu pe lu bene de lu Paese nosciu?

Simu sicuri ca nu sta cancene culure percé nu bolene, comu prumisu, cu dannu rretu li sordi ca pijene de cchiui?

Simu sicuri ca nu cancene culure percé timene cunussia, spicciati li do "mannati" de cuvernu, ttocca cu se ne vannu pe sempre a casa, propiu moi ca ivene pijatu custu?

Prima cu se stutene chianu chianu, li capintesta de ste Cinque Stiddhe volene cu se ccojene tutti ntra de iddhi cu raggionene nu picca e cu pijene na decisione pe lu nanzibanire ma nu fannu lu Cungressu comu tutti l'avitri, no, fannu li STATI GENERALI comu ficiara li cursupini nosci, prima de la RIVOLUZIONE FRANCESE. Speriamu ca sti stati nu portene fiaccu!

 

 

What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy

 
 
 

LA TERRA

Post n°132 pubblicato il 09 Gennaio 2020 da ginoscirocco

(da a cummertazione)

LA TERRA

De vagnone sapia ca la terra era chira ca se zzappava, ca se arava e poi precannu li samenti e lu rumatu nascivene lu ranu e li paseddhi. Nc'era, tannu, la terra mia e chira de l'avitri, la terra bona e chira fiacca, la terra russa e chira nivara, la terra nicchiaraca e chira a curtiu, la terra nfussa e chira sicca e poi nc'era la terra pe cìciri a dhu scivene spicciare li morti.
Cu lu Patarnosciu mparai lu “sìcutu a ncelu e sìcutu a nterra” e cu lu Credu sippi ca Diu “criò lu celu e la terra”. Sapia puru ca lu Sule e la Luna nascivene de la vanna de la via de nanzi a casa mia e mpunivene de la vanna de la ssuta e le sciurnate erene logne o curte a sacunnu ci era: state o jernu.
A la scola poi mparai ca la Terra era na còcala ranne ranne, fatta de petre e de acqua, china de ristiani, de animali e de chiante, ca stane a ngalla a ncelu e vane a ngiru tornu tornu a lu Sule e, cu face tuttu lu giru, nci vole n'annu sanu sanu e puru na nticchiceddha.
Tannu l'annu nzignava na samana dopu Natale e se chiamava festa de la Circuncisione, cadìa sempre lu primu giurnu de Scinnaru, ma ciuveddhi sapia cci festa era e ci dimannavi a li ranni, te rispunnivene ca era na cosa de lu Mmammineddhu.
Puru moi l'annu nzigna lu primu de Scinnaru, ma nunn'è statu sempre cusì, de manu a li ntichi, e nunn'è mancu cusine pe tutti li ristiani ca girene su sta Terra.
A Roma, già de prima cu nasce Gesucristu, lu mperatore romanu Giuliu Cesare se mmentò l'annu fattu de dudici misi e a ngloria sua se nnuminau Giulianu. Iddhu fice nzignare l'annu cu lu giurnu de la festa de lu diu romanu de Roma Scianu (Janus), chiru cu le doe facce, una de nanzi e una de taretu e lu primu mese piò de issu lu nume Scinnaru (Januarius).
Li dudici misi de lu calendariu Giulianu tanivene tutti lu nume propiu quasi comu moi ma l'atronumi, ca passavene le nuttate vardannu a ncelu, se ncorsara ca le stiddhe ca vidivene nunn'erene sempre le stesse pe tuttu l'annu ma canciavene, cchiui o menu, ogni mese. Varda e varda, vìttara ca ogni muntune de stiddhe cumpunia na ficura e cusì se mmentara li dudici numi de le custellazioni de lu zudiacu. Poi penza tie ca penzu jeu, se misara a ncapu ca tutte dhe stiddhe ivene servire a quarchecosa e criara cusì l'oroscupu. Se cridivene de veru ca le stiddhe mmannavene nflussi, boni o fiacchi su la Terra e nzignara cu fannu cridìre ca erene boni cu nduvinene lu nanzibanire de li ristiani a sacunnu ci erene nati quannu la Terra stia facciffrunte a la Statila o a lu Cancru o a lu Leone, eccetra eccetra. Sarà ca è mejiu ci me mmentu comu ve l'aggiu spiecare. Mmagginative comu quannu ca stati intra a nu neddhu bedhu ranne e tisu, cu susu, de la menza de intra, pittate le custellazioni e vui girati cu la Terra tornu tornu a lu neddhu ma cu lu Sule propiu a menzu. Siccomu tannu li ristiani se cridivene ca lu Sule girava a ntunnu a la Terra, l'astrolugi, stannu a susu a issa, vidivene lu Sule ca trasia ntra le custellazioni poste de l'avatra menza a lu neddhu. Pe quistu, ci unu vole cu ssaccia de cci Segnu è, basta cu barda drittu pe drittu a lu Sule, lu giurnu ca è natu, e vide ntra quale Custellazione se troa. Pe meju dire, ci unu è natu lu giurnu ca trase la Primavera, su lu neddhu, se troa de la menza de la Statila ma vide lu Sule drittu su l'avatra menza de lu neddhu, propiu su lu Segnu de la primavera, ciué: lu Muntune (Ariete).
Simu trasuti ntra lu terzu millenniu e nci suntu ncora l'astrologi ca cridene a sti nflussi e se mmentene: furtune, nnamuramenti nfatati, fatiche leggie ma pacate a pisu d'oru, caristie, guerre e malatie. Menumale ca sti marcanti de fumu stannu scumparennu chianu chianu de li giurnali e de la televisione e ci nc'è ncora quarcunu ca dimanna: tie de cci segnu sinti? - me menzu ca lu face cchiui pe sciocu cca pe cridenza.
Tuttu st'ammaradamma mò, cu be dicu ca jeu nu crisciu pe nenzi a ste fessarie de li nflussi de le stiddhe, ma però ve cunfessu ca a mie me piace cu sacciu ca lu Capudannu astronomicu meu, nzigna propiu osci, lu nove de Scinnaru, me trou de la menza de la custellazione de la Caura (Cancro) ma visciu lu Sule ca sta ssenn'esse de lu Sagittariu mentre l'astrolugi, ca nu tennu cuntu de l'anticipu astronomicu, dicene ca sto già sutta a li nflussi de lu Majatu (Capricornu).
Nussacciu quanti giri iti fatti vui, ma jeu osci, a paru cu bui, nzignu l'ottantacinquesimu GIRU tornu tornu a stu Sule su sta beddha còcala ca è la TERRA noscia, e ttocca cu ne la tanimu cridita ca, pe moi, tanimu ista sula!

 

 

What do you want to do ?
New mailCopy

 
 
 

FURTUNA E MMACARIA

Post n°131 pubblicato il 19 Dicembre 2019 da ginoscirocco

Da "A cummertazione cu lu Ginu"

FURTUNA E MMACARIA

Pe Natale, sorma la ranne, cacciava de ntra lu casciune: la tauleddha cu li nuvanta numiri pittati susu, lu sacchettu cu le ottantasei ruteddhe de tavala cu le 4 de cartune e le unnici cartelle rrimaste e ne mintivene a sciucare a tòmmala. Cu cuprimu li numiri, manu manu ca ssivene, fratama lu ranne ne pijava, de ntra lu cammarinu, na rancata padunu de lupini siccati. Mama dava cinque sordi padunu e quannu unu li pardia spicciava de sciucare. Ci la furtuna te bunnava te curcavi cuttentu e ci no mprecavi contru la malasorta.
A dhi chiempi, quannu jeu scia cu li cavasateddhi curti, succidia ca ci a unu li ccappavene cose bone, se dicia ca era stata la manu de Diu ma ci li vania fiaccu, ttuccava cu scucchia de quale menza li rrivava la malasorta: o era la manu de Diu ca lu punìa pe qurche paccatu o era lu diavulu ca nci mintia la cuda o li spiriteddhi ca li facivene li dispietti oppuru le macare ca li mmannavene le mmacarie pe cuntu de ci li vulia male. A ogni modu nu ristianu se santia la cuscenzia appostu e nu se menzava mai ca la curpa de le fessarie fatte, putia cadire su de iddhu, tantu nc'era sempre cu scucchia, cu ci se la putia piare, castimannu lu destinu ngratu. Tutti tannu canuscivene lu pruverbiu: “la furtuna cu te vascia ca lu sapire pocu te giova”, comu quannu ca è meju cu eggi nfurtunatu cca cu mpari le cose de scola e cusì te la faci de sulu la furtuna.
Me ricordu ca mute caruseddhe, ssivene a dha ffore a menzu la via, quannu santivene cridare: “la furtuna, ci vole la furtuna”. A fiate era na nzignara ca liggia la manu, avetre fiate era nu ristianu cu na casciteddha mpisa a ncoddhu cu intra tanti fujetti culurati e na ciola ca, a cumannu, ne zziccava unu cu lu pizzu e, pe nu sordu, lu llassava cadire ntra la manu perta de la vagnona. Mute fiate le stesse caruseddhe, ca nunn'erene sciute mai a la scola, ridavene lu fujettu a dhu ristianu cu se lu fannu liggire. Se prisciavene, beddhe mei, ca su li fujetti nc'erene scritte sempre cose bone e stivene cu la sparanza cu trovene nu caruseddhu buneddhu, ma cchiui cchiui faticatore. Ci poi una era nfurtunata deveru, putia truvare puru nu caruseddhu riccu ca pardia la capu pe iddha. Na cosa de iste, nu succedia mai, ma ci pe ci sa ccappava, la mamma de lu carusu se vutava a le meju macare de li dintorni, spannennu nu saccu de sordi, cu face llevare la mmacaria ca la vagnona, scustumata e senza scornu, pe ccertu, ìa fatta a lu fiju sou, cu lu jutu de na macara.
A la mascìa ca facivene li masculi, li ristiani sapivene ca sutta sutta nc'era sempre lu truccu ma a la mascìa de le fimmene, li ristiani timivene cunussia nc'era de menzu lu malignu oppuramente li spiriti de li morti ccisi, ca turnavene a cumannu de le macare. Tannu nc'erene mute vecchiareddhe ca cuntavene a li vagnoni le mmacarie ca ìvene ccappate iddhe o li nnantisciuti loru e poi se le passavene de ucca a ucca de fili e filori. Me crisciu ca cridivene de veru a dhe cose e nu me pare ca la facivene mposta cu mintene paura a nui vagnoni. Me menzu ca de veru annu vistu o ntisu quarche cuseddha strana e poi cuntannu cuntannu e rricamannu susu, su ddavantati fatti ccappati de veru, pe vula de li spiriti de l'avutru munnu.

A mie sti cunti me mintivene sulu paura, quannu era vagnone, ma poi de ranne aggiu cridutu sulu a chiru c'aggiu vistu e ntisu. Però, puru moi, nci suntu ristiani ca, puru ca su sciuti a la scola, ccappene de fessi quannu dannu retta a macare e santoni. Li pesciu de tutti suntu li masci senza cuscenzia ca dicene ca sànene le malatie. Zzicchene li sbenturati a l'amu comu pupiddhi e nu li llassene fenca a quannu nu l'annu spurpati boni boni de tuttu chiru ca tennu. Quanti nci ne suntu moi de sti masci ca purmintene: sanitate, fiamme de amore, sordi a mijara e furtuna cu l'occhi chiusi. Stannu ogni banna: su li giurnali, a la televisione e su internet. Me pare ca è rrivata l'ura cu aprimu l'occhi e le ricchie.

La furtuna nci vole, nu dicu ca none, ma ttocca cu la jutamu cu se face bidire e nu putimu stare sempre cu la sparanza ca li miraculi scinnene de celu, propiu moi ca mancu li Santi veri e lu stessu Mmammineddhu, ne fannu cchiui, ca nu sannu mancu iddhi de dhu l'annu pijare. Già, sta me scurdava: BONE FESTE!

 

 

 

 
 
 

AREA PERSONALE

 

TAG

 

ARCHIVIO MESSAGGI

 
 << Luglio 2024 >> 
 
LuMaMeGiVeSaDo
 
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
 
 

CERCA IN QUESTO BLOG

  Trova
 

FACEBOOK

 
 

ULTIME VISITE AL BLOG

ginosciroccocielostellepianetimonellaccio19petiksprefazione09aida631m12ps12annamatrigianopoeta_semplicedony686cassetta2gryllo73ibanez92gMiele.Speziato0
 

ULTIMI COMMENTI

CHI PUņ SCRIVERE SUL BLOG

Tutti gli utenti registrati possono pubblicare messaggi in questo Blog e tutti possono pubblicare commenti.
 
RSS (Really simple syndication) Feed Atom
 
 
 
 

© Italiaonline S.p.A. 2024Direzione e coordinamento di Libero Acquisition S.á r.l.P. IVA 03970540963