Creato da lgcasc il 06/09/2013

PRESICCESI NEL MONDO

Spazio d'incontro dei presiccesi

 

LA MUJERE MUTU BEDDHA

Post n°130 pubblicato il 06 Novembre 2019 da ginoscirocco

Tratto da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi"

LA MUJERE MUTU BEDDHA

 

C – E a st'ura ne scià curcamu? Ci v'a criati.
A – E ci te l'ane ditta a tie, ca n'imu scire ccurcare moi?
C – Te ne si ssutu de lu barra ca me parivi na sciuscitta, cci te tene sonnu?
A – Sta scattava pe lu cautu.
B – Vuliti cu sciamu a la villa, comu a lli chiempi de quannu erene carusi?
A - Quannu erene carusi! Ma moi, nu putimu mancu caminare de unita cu tutte le machine ca passene a rriscu cu ne scaffene sutta. Tannu ne ccujivene a ronne, erene li patruni de la via, ca nu passava ciuveddhi a quiddh'ura e fazza Diu!
C - Pocca! Cci nuttate! Caminavene a lentu pede fenca a la stuccata de lu Saccursu e a fiate puru cchiu nnanzi, fenca a Spisciani. Erene tutti cagnulastri ca, spicciate le scole, nu tanivene nenzi de fare e putivene durmire, a lu crammane, fenca a tardu. Quannu unu ntunava na canzune, ci l'a criatu, l'avitri tutti de paru se ccucchiavene e cantavene cu tuttu lu fiatu ca tanivene a ncorpu.
B - Quannu me ricordu, me vene cu me nnuducu! Nu tanivene nenzi, eppuru erene cuttenti ca tanivene, ci picchi e ci mute, le mire a lu nanzibanire.
A - Llassamu stare, va! Però tannu ne bastava picchi, a fiate puru le cose de Diu ne facivene squariare, ca cu nu Rusariu de quinnici poste, dittu de la mammaranne mia, menza mmasunata, se passava la sira sana sana e fazza Diu.
B - (Rivolto a C) Nc'era puru fravata lu Pippi, tannu cu nui, poi se ne sciu de cquai e nunn'è turnatu cchiui. A dhu stane moi?
C – De pricisu nu lu sacciu, me pare ca stane a la Sguizzara ca se nzurò cu una de dhe vanne, straniera, puru iddha.
A - Pocca, se ne sciu tannu e nu binne cchiui, mancu quannu morse sirda, bunattanima. Se ne ncorse puru mujerama ca nu lu vitte a lu ccumpagnamentu e mancu a lu visitu.
C - Se ne sciu stizzatu, ci l'a criatu, ca vulia le cisure nnanziparte e sirma nu bose cu lli descia nenzi, ca tania mie a casa, ca scia ncora a la scola. Li disse, paru paru: “fenca su biu jeu nu do nenzi a ciuveddhi, ca ci dane prima cu mmore è fessa prima cu nasce”.
A - Cu giusta ragione, tania ncora famija de mmantanire e fazza Diu.
B – Iddhu, cu dhe picca scole ca ìa fatte, nu bulia cu se sciunce a la terra e de cchiui cchiui cu fatica sutta a lu cumannu de sirda, ca, dittu ntra nui, nunn'era tantu tènnuru. Fràvata vulia cu eggia libburu e cu crisce de sulu. Tania mire cchiu ranni, cca cu fazza lu furese e se ne sciu a la ventura. Cusì sirda nu lli dese nenzi tannu e mancu dopu, me pare!
C – Ca se se n'era sciutu, nu scrivia mai e nu ssapivene mancu a dhu stava e comu facivene cu lu truvamu e cu lu purtamu a nnanzi a lu nutaru?
A – Pareddhu! Me pare ca nunn'ane uta muta furtuna, dhu frate tou!
B – Puru mammata, pareddha ne suffriu mutu, pe dhu fiu!
C – Pe' dittu, pare ca ìa truvata na beddha mujere, sulu ca dopu picca ca s'era nzuratu, era cusì beddha ca se la futtiu lu patrunu a dhu faticava.
B – E' ccappatu comu l'Abramu quannu, pe la caristia, cu squaria la fame, pareddhu, se ne sciu a l'Egittu e se purtò a rretu rretu la beddha mujere, la Sara. Era cusi beddha ca, mprima mprima se sparse la uce e quannu rrivò a la ricchia de lu Faraone, issu vose cu la viscia e li dese denzia a lu palazzu. L'Abramu, se la vitte brutta de veru tannu, ca percé lu Faraone, pe legge, se la putia pijare sulu ci era vagnona o cattia. E cusì, l'Abramu, pe paura cunussia lu ccidivene, facennu ddavantare cattia la Sara, nu disse ca era lu maritu, ma lu frate sou. Lu Faraone, llora, li purmise ranu, pequere e vacche a mijara, ma quannu se la curcò e se ncorse ca nunn'era de primu pilu, l'Abramu ttuccò cu se sprova ca era lu maritu e nu lu frate. Nu be dicu, comu se ncazzò de bruttu lu faraone e ne li cacciò tuttidoi a malepalore e pe furtuna ca nu lu ccise. L'Abramu, cusine, rrimase vattutu curnutu e cacciatu a cavici nculu.
A - Però l'Abramu, pareddhu, cc' ìa pututu fare? Ca ci ìa dittu mprima mprima ca era lu maritu, è capace ca l'ivene ccisu e g'era statu pesciu, no?
C - Ma quannu lu Faraone l'ia prumisu lu bene de Diu, l'Abramu e ccomu ìa perti l'occhi, ci l'a criatu, cci se ne futtia ca li futtivene la mujere!
A - Scustumatu! L'ì vinne bona, a l'Abramu e a la Sara, percé istu era lu vulere de Diu e fazza Diu!

 

What do you want to do ?
New mailCopy
 
 
 

LA MESCIA E LU VESCU

Post n°129 pubblicato il 16 Ottobre 2019 da ginoscirocco

 

 

(Da a cummertazione)

LA MESCIA E LU VESCU

Voju cu be cuntu, osci, lu cuntu veru de la mescia Ipazia e de lu vescu Cirillu. Issi vivivene a l'Egittu, ntra la città de Alessandria. La Ipazia era fija de n'astronumu ca ne sapia de matematica e cuntava puru de filosufia. Issa, stannu cu sirsa, nu ssulu mparò tuttu chiru ca sapia lu tata sou, ma ddavantò puru cchiu brava de iddhu. Era ddavantata cusì brava ca li cuvarnanti scivene a dha iddha cu se cusijene e nu facivene nenzi, senza prima cu la sentene. Quannu muriu sirsa, pijò lu postu sou, comu mescia a ncapu de la cchiu ranne scola de la città, e nu be dicu mo quanti discipuli tania ca vanivene de tutte le vanne cu mparene lu sapire de l'egizi e cchiui cchiui, chiru de li greci. Se cunta ca era na beddha carusa ma era cusì ttaccata a le cose de scola ca nu panzava cu se mmarita.

Stu fattu, ca sta be cuntu, è ccappatu tantu chiempu rretu, dicimu cchiui de centu anni de quannu l'imperatore Custantinu, se cunta, ca rricanusciu li Ristiani e cchiui de centu anni prima de quannu Maumettu chiantò li samenti de lu Islamismu.

Pe meju dire, suntu li chiempi de:

- quannu se scunzò l'Imperu Romanu e l'Africa e lu Salentu, spicciara sutta a lu cuvernu de Custantinopuli;

- quannu cu le bone o cu le fiacche ttuccava cu ddavanti Ristianu puru ca vulivi cu rrimani pacanu o ebreu;

- quannu facivene spriculare le statue de li dii egizi e pacani;

- quannu li tempji pacani e le le sinacoghe, ddavantavene chiesie Ristiane.

Cu cumanna su li tanamenti de Alessandria, nc'era tannu nu ccertu Oreste, prefettu nnuminatu da l'imperatore, ca nunn'era tantu ttaccatu a le cose de Diu e, comu ve dicia, se facia cusijare de na fimmana, propiu de la Ipazia. Stu fattu, lu vescu nu lu ddiciria, nu li scinnia propiu ntra li cannavozzi, ca percé vulia cu eggia iddhu cu cuverna o armenu cu eggia iddhu lu cunsijeri e nnu na fimmana, ca cu le mmacarie ncantava li masculi, imbece cu se ne stescia chiusa a ntra casa comu tutte l'avetre Ristiane. Lu vescu Cirillu, ca cchiui de na fiata s'era llamentatu cu l'Oreste ca era mutu tènnuru cu cci nu bulia cu ddaventa Ristianu e ca nu pijava cu ttuttu l'ardore la Fede Ristiana, rrivò a puntu cu lu denunzia a ll'imperatore.

Brutti chiempi! Lu vescu, nvidiosu, cu pozza mpattare, se mmentò nu saccu de buscie e nzignò cu sbergogna la saggia Ipazia, spargennu uce ca era maca e facia le mmacarie cu lu jutu de lu diavulu. Dha povara carusa, nu se ne ncaricava mutu de le nciurite e secutava la via sua, senza mmagginare ca caminava su li osapedi e ca, prima o poi, lu vescu ne la facia pacare cara la libbertà de lu sapire e de la religgione. Se fidava, pareddha, de lu rispettu de li capi pulitici, de li saggi, de tutti li struiti e de li tanti discipuli ca li giravene ntornu. Stia cusì scuscitata, beddha mia, ca cu la bica, scia e bania de casa a la scola, de sula. Ntantu lu vescu nu se mmennia e, vistu ca cu le nciurite e cu le minacce nu se buscava nenzi, anzi li ristiani li vulivene cchiu bene, rrivò a puntu ca la fice ccidire.

Nc'era, su nu cucuruzzu vicinu a la città, nu cumentu de menzimonici, ca, a lu bisognu, precavene li morti quannu nc'era la peste e moi stivene a li cumanni de lu vescu Cirillu cu sbrojene, cu la forza, le matasse cchiu mbrujuse. Fora propiu sti menzimonici ca na sira spettara la povara Ipazia sutta a casa e, quannu rrivò, la ficiara scinnire de la bica, la spujara nuda nuda e cu li cuperchi de na capasa rutta, li rascara li carni. Dopu ca perse tuttu lu sagnu, la ficiara a stozzi, la minara ntra na foggia e li dèsara focu.

Cu la morte de Ipazia spicciò l'urtima scola libbara de lu sapire nticu ca de Atene s'ia spustatu a Alessandria e nzignò la notte logna logna de lu scuru medievale. La Ipazia, astronoma, matematica, filosofa e cchiui de tuttu fimmana libbara, pareddha, morse pe cumannu de nu vescu, bizzocu cucciutu e senza more pe lu prossimu, ma ddavantò lu stessu Patriarca, Papa de li Ristiani d'Africa e nchianò fenca su l'artare comu SANTU CIRILLU!
(Per coloro che poco intendono il dialetto, posso fornire, su richiesta, la traduzione anche via E-mail: ginorizzo@alice.it)

 

 

What do you want to do ?
New mailCopy
What do you want to do ?
New mailCopy

 
 
 

LU PILU E LU NZARTU

Post n°128 pubblicato il 08 Settembre 2019 da ginoscirocco

Da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi"

 

LU PILU E LU NZARTU

A - A cquai v'iti ssattati? Ve cercava a lu barra.
B - Pocca! Stammane a cquai a la villetta se rispiscia nu picca.
A - Mo ca se azza lu sule, ve ne ncurgiti, fessi! E mo fazza Diu!
C - E nui ne zamu e ne sciamu cchiu nnanzi, ci v'a criati!
A - Me ccummu puru jeu, llora? de cci sta cuntàvive?
B - De nenzi. A no, si, li sta ddimannava comu è ca fijasa lu masculu st'annu nu s'ane fattu bidire pe nenzi.
A - Pocca nu l'aggiu vistu filu, nunn'è banutu, ncora?
C - St'annu nu bennu ca a mujerasa l'ì banuta la ula cu fannu la cruciera a mare e fijama l'ane ccuttantata.
A - E nunn'erene pututu fare la cruciera e poi vanire puru cquai?
C - Fenca è stata via mujerama, bunattanima, vanivene pe li Morti, a Natale, a Pasca e nu se pardivene mai nu state. La nora mia, era cuttenta comu na Pasca e me lu crisciu, nu facia nenzi de la mmane a la sira, ca tania mujerama ca li facia de serva a iddha e poi puru a lu vagnone. Mo, ca li ttocca cu se sciunce, la fessa, ci vene nu state nu bene a ll'avutru.
B - Su tutte pare, chire de dhe vanne. E la curpa è noscia ca nfessalimu pe le fimmene, dicivene bonu li ntichi: tira cchiui lu pilu cca lu nzartu!
A - Palore sante benaditte! E fazza Diu!
C - Cchiui de tuttu rrimagnu fiaccu, ca nu pozzu vidire lu vagnune, beddhu meu! Puru ca mo me lu mmoscene cu vozzappa, me manchene li sartarizzi soi.
A - Cu stu cavutu ci è ca va cu zzappa?
B - Cittu, cci bo ne ssacci tie de vozzappa ca si nticaru! Nu boi cu te ggiorni, tantu pe tie nc'è sulu la chiesia e le prediche e me menzu ca nu ssai mancu ci è statu lu primu ristianu ca s'ane fattu pijare pe fessa pe lu pilu de na fimmana.
A - E te pare ca nu nzignavi a castimare? Mo su ssicuru ca te n'essi ttorna cu una de le toi, te canuscu comu piru parazzu! E me crisciu ca vo dici l'Adamu ca se manciò la mila ca li purgiu l'Eva e ficiara lu primu paccatu. E mo, lu Signore cu te parduna e fazza Diu!
C - Pocca, pareddhu! Avutru cca mila, foe lu pilu ca lu ttirò.
B - Sine, puru l'Adamu ccappò de fessa ma ammenu campò, nvece mutu chiempu dopu lu furzurutu Sanzone, pareddhu, cu dane retta a la filistea, sempre pe via de lu pilu, li spruvò ca la forza li vania de li capiddhii e cusì, quannu lu zziccò lu sonnu, ne li tajara rasi rasi e lu putira cusì nturtijare cu sette catine.
A - Pocca! Ma poi quannu li ricriscira li capiddhi, li fessi, li ccise tutti li capi filistei e, comu vose Diu, se ripijara laTerrra Prumisa e fazza Diu!
B - E pocca! Povuru fessa! Ci sape cci li vinne a mposcia quannu mmersò la culonna e rimase squicciatu sutta le petre cu tutti li filistei! Povuru minchia! E foe puru de fiaccu esempiu pe li ristiani de lu nnanzibbanire, ca mmiziò li giappunesi, ca cu l'aerei se fugnuliscavene contru le navi de lu nnamicu e li maumettani ca se fannu sartare a l'aria cu le fasazze chine de pruvele.
C - Chiamili fessi li sciudei, ci l'a criati, ca dopu la morte de tutti li capi filistei, se ripijara, a picca a picca, tutti li tanamenti.
A - Cci ne sai tie! Era la Terra loru, ca ne l'ia prumisa Diu già a li chiempi de l'Abramu e li jutò 'ttorna a lu chiempu de lu Giusuè, quannu se rricosara de lu desertu, dopu la morte de Musè. Era giustu ca se l'ivene rripijare, dopu ca li Filistei se n'erene mpussessati cu la forza, e fazza Diu!
B - Nu me pare cosa tantu giusta a mie. Comu, Diu, Nniputente, Criatore de tutti li ristiani de la Terra, face puru Iddhu a ci fiji e a ci fijasci? Nc'era propiu bisognu cu descia na beddha stozza de Terra, nnanziparte, a li Sciudei?
C - Ci t'a criatu! Cci te ne futti tie de chiru ca vole o nu bole Domineddiu?
A - Dinnanala, dinnanala. Ane ffare sempre lu saputeddhu, iddhu, cu le cose de Diu.
B - Puru ca ista era la vuluntà Sua, nci vulia tantu, a Iddhu, ca pote tuttu, cu li llassa fijare, criscire, comannare e campare an santa pace su dha beddha terra? Cci bisognu nc'era cu se mmenta la caristia e cu mmanna, pe fame, lu Giacobbe cu tutta la razza a l'Egittu? E poi nc'era tutta sta fuddha, mo ca s'erene bituati a dhai, cu li face turnare a la Palistina patennu le pene de l'infernu pe quarant'anni ntra lu desertu? Percé l'ane fatti scire sempre sperti e damerti de cquai e de dhai, a ngiru pe tuttu lu munnu? Percé nu li llassa a mpace, na bona fiata e li ttocca cu lluttene ncora, dopu cchiui de settemila anni ca su passati?
A - Voi na carzosa cu te sciacqui meju la ucca? Sacci ca Domineddiu sape cci face e llassa a li ristiani, l'arbitriu cu se mmentene de suli stessi la Storia, e fazza Diu!
C - Me crisciu ca ci nu nn'ivene uta la Fede, ca l'ane tanuti ccucchiati pe tant'anni, ci l'a criati, li sciudei s'erene, de moi, sparpajati e scancellati de facce de la terra!

 

 
 
 

CUMMERTAZIONE SU LA CULONNA

Post n°127 pubblicato il 21 Agosto 2019 da ginoscirocco

 

CUMMERTAZIONE

SU LA CULONNA DE SANTU NDREA

Giardini pensili del palazzo ducale – 7 agosto 2019


Comu v'ìa cuntatu l'urtima fiata, l'ASSOCIAZIONE PRESICCESI NEL MONDO, ane fatta na beddha cummertazione de paisani, rricota de lu Pippi Sancisariu, su lu bisognu de cunzare la culonna, ca puru ca nunn'è a mpericulu cu scarra, stane fiacca de veru. Povuru Santu Ndrea! N'annu fattu bidire comu lu chiempu l'ane rridottu, beddhu meu! E' veru c'ane quasi quattrucentu anni ca stane a dha susu e nunn'è mai scisu, mancu pe na fiata sula. Cu li marchingegni de moi, ne l'annu mmusciatu de vicinu, comu quannu ca stivene facciffrunte. Tene li pedi su nu fierru rruscinutu c'ane crepata la chianca a dhu li mpoggia, li manca nu stozzu de croce, la petra è tutta rusacata, Iddhu è tuttu ndravutu e ttocca cu ringraziamu Diu, ci fenca a moi, s'ane mmantanutu bonu e nunn'è cadutu de dha susu. Puru la balaustra a dhu mpoggia la culonna stane misa fiacca fiacca e dicimu puru ca sutta è bacante e li trappiti de na fiata, ponnu mintire a rriscu cu mmersa tuttu, ci nu se mintene sutta li cugni giusti.

Nu sse sape de pricisu quant'anni tene, mancu Papafranciscu, lu parrucu ca nc'è moi, ane truvatu l'annu e lu giurnu de quannu l'annu benaditta. Pare ca è stata fatta, dopu lu 1623, pe vutu de la principessa Maria Cyto Males, (Males de parte de mamma, ca era barunessa de Salve) mmaritata cu lu princime Bartilotti, dopu ca l'era mortu lu primu fiju. Papafranciscu, ane ditta na cosa ca nu ssapia, panzati nu picca ca n'Arditi vulia cu la scarra, sulu percé putia facire vanire a mmente a li paisani lu chiempu de le malefatte de li patruni ricchi spunnati. Menu male ca cciuveddhi li dese retta, ca sinò, nu tanivene cchiui la culonna e mancu Santu Ndrea.

Lu paisanu nosciu, la bunanima de lu Vitucciu Stannardu, ane scritta na beddha poisia, ntitulata “Sant'Andrea e lu vecchiareddhu” e nu boi ca la bunanima de lu Cici Macchiateddha (Casciaru), la mpustò su stu bloggu. propiu mentre lu Vitucciua sta muria, senza cu saccia nenzi. A le fiate! La putiti liggire, ci vuliti, ca se trova: la prima menza su lu post 61 de lu 14 de brile 2015 e la sacunna menza su lu post 63 de lu 15 de brile de lu stessu annu.

Turnannu a la culonna, nci volene mijara de euri cu ggiustene tuttu, ma me pare ca nci la facimu, ci ne mintimu de burisinnu, comu ficiara li ntichi paisani nosci cu la beddha chiesia matrice, se mmurtalara, ca a mpicca chiempu, nci la ficiara cu la spiccene.

Quannu la Cumune e lu presidente nosciu, lu Peppi Cisariu, se ncordene, ve dicu pe filu e pe segnu comu putiti, puru vui, ci vuliti, mintire na manuzza pe sta fatica cusì ranne.

M'è parsu bonu cu be le cuntu ste cose, cusì le tanimu a mente pe crai, pescrai.

Pe moi, ve dicu sulu, crazie.

 

 
 
 

LI SURDATI A PRISICCE

Post n°126 pubblicato il 27 Luglio 2019 da ginoscirocco

LI SURDATI A PRISICCE

 

Picchi prima cu nzigna lu state de lu '42, rrivara a Prisicce do'-trecentu surdati. Pe quantu aggiu cercatu de cquai e de dhai, ciuveddhi l'ane mai muntuvati e ciuveddhi ane mai scrittu nenzi su de iddhi. Jeu, puru ca tannu tania 6 anni, me li ricordu boni, quannu nquatrati passavene de nanzi a casa mia su la via Donnica e jeu me li custava de susu a la fanescia. Tanivene li trunchetti a li pedi cu li chiovi sutta e, quannu caminavene, se santia lu scoppu su le chianche. Siccomu ca facia cavutu, scivene cu li cavisi curti e senza camisa. Tanivene lu muschettu a mpettu e cantavene “e tu biondina, capricciosa, garibaldina...” e puru “faccetta nera”. Me ricordu ca quannu li santia cantare de luntanu, jeu fuscia cu me nfacciu su lu balcone e cu me li custu. Pursione de sti surdati durmivene de costi a casa mia, a li do' palazzi de li Martani, a dhunca, a unu nc'è la putea de scarpe de lu Mariu Formosu e a l'avutru, la casa a dhu stia la Mmeli Scirocca, propiu de fronte a la via Rodolfu Sijuzzu, ca tania nu purtale beddhu deveru. N'avatra pursione de surdati ia truvatu postu ntra lu palazzu nou de li Sarracca a l'agnulu ntra via Arditi e via Cadorna de moi.

Nu nniziu l'aggiu truvatu e cunta ca a menzu a l'annu de lu '42, rrivara de veru a quassutta a nui surdati paracadutisti ma nc'è ci dice ca scira a Martina Franca e ci a Ceje Messapica, ciuveddhi mmuntuva Prisicce. Sacunnu li piani de cuerra nnuminati “operazione C3”, sti paracadutisti ttuccava, ntra picca chiempu, cu se minene su l'isula de Malta e cu ne la llevene a nforza a li Nglesi.

Mo, aggiu panzatu: siccomu ca lu V° battajione de sti paracadutisti, a dhu chiempu, lu cumannava lu paisanu nosciu, generale maraja d'oru, Giuseppe IZZO, put'essere ca propiu stu battajone nunn'era sciutu a Martina Franca e nemmacu a Ceje Messapica ma ia truvatu de meju vanennu a Prisicce.

Me ricordu na duminaca a la mmane, versu menzidia, li surdati passara ttorna su via Donnica tutti nquatrati unu de costi all'avutru e uno de retu all'avutru, daritti daritti e quannu mpuggiavene lu pede a nterra su le chianche, se santia nu scoppu sulu. Me pare ca erene tre o quattru quatrati de surdati e sta fiata però s'ivene mmutati cu le rrobbe de parata, cu lu muschettu a manu e tanivene l'elmu ddarlampante a ncapu, ma nu cantavene. Poi, dopu dhu giurnu, nu li vitti cchiui.

Dopu, ma mutu chiempu dopu, sippi ca erene partuti pe Taràntu e de dhai pe l'Africa, nu cu l'aereu pe lu lanciu su Malta, ma cu lu bastimentu pe lluttare contru li Nglesi a EL ALAMEIN. Li paracadutisti de stu battajione, pareddhi, murira tutti ccisi e ne rrimasara sulu na vintina e, ntra quisti, se sarvò puru lu stessu cumannante IZZU ma rrimase feritu.

Ci nc'è quarchedunu, prisiccese o de fore, ca ne sape cchiui de mie, de stu fattu, cu se face nnanzi, cu me cunta chiru ca sape, ca me face nu piacire ranne ranne.

Ci nu bole cu scrive su stu bloggu, se pote fare viu su: ginorizzo@alice.it

 
 
 

LA CULONNA DE SANTU NDREA

Post n°125 pubblicato il 20 Luglio 2019 da ginoscirocco

Vi trascrivo per sommi capi il PROGRAMMA del

CONVEGNO PER IL RESTAURO DELLA COLONNA Di S. Andrea di PRESICCE-ACQUARICA

a cura dell'Associazione Presiccesi nel Mondo

che si terrà presso il Palazzo Ducale di Presicce il giorno 7 agosto 2019

Coordinatore Dott. Giuseppe SANCESARIO

Ore   -20,45 Preludio musicale con musiche paesane

- 21,00 Introduzione da parte del Presidente dell'Associazione,  Giuseppe CESARIO e saluto alle Autorità

- 21,15 Storia del Santo e della Colonna da parte del Parroco, CAZZATO

- 21,30 Architettura e restauro, Arch. Corrado CAZZATO

- 22,15 Introduzione e lettura della poesia "Santu Ndrea e lu vecchiareddhu"
di Vito Stendardo

- 22,30 Lettura poesia "Sutta l'arburu de lu pipe" di Carmelo Cazzato

- 22,45 La colonna simbolo di Presicce e della Regione Puglia a cura dell'on. Dott Loredana CAPONE (Beni culturale della Regione)

- 23,00  Finanziamento pubblico a cura dott. Chiara COPPOLA

- 23,15 Finanziamento pubblico-privato a cura del dott. Carlo LUBELLO

 

 

 
 
 

LECHE E CRUCIATE

Post n°124 pubblicato il 16 Giugno 2019 da ginoscirocco

DA "Strolacamenti de tre vecchiareddhi" 

LECHE E CRUCIATE

 

C - Carmeluccia, porta 4 cafè, ca osci, pachene issi. (rivolto verso A e B) V'è piaciutu cu me faciti sciucare cu lu vagnone, ci va criati, e mo pacati.

A -Sinti lu solitu nfurtunatu, e nunn'è ca 'u vagnone cquai perde pe curtu, ca puru issu cquai t'ane fattu vincìre cu tutti li bongiochi c'ane uti e mo fazza Diu!

B - Era meju ci stavi cchiu ncortu a lu sciocu, ca a Diu nci penzi quannu stai a ntra Chesia.

A - Diu stane a ogni banna e nu sulu ntra Chiesia e ttocca cu lu tanimu sempre a ncapu e ntra lu core.

B - Minti cchiu ficuzione quannu sciochi, ca nu t'ai ncortu mancu ca tanivi tre doi e nu l'ai ccusati.

C - E mo nu basta, tantu  èrive persu lu stessu e poi tutti putimu sbajare, nunn'è la prima fiata, ca cu sta capu ca tanimu, ne scappa cu ccusamu nu bongiocu.

B -E' statu sempre scurdusu issu, ma moi ne sta mbrufitta de cchiui, ma cu mmuntuva Domineddiu, a ogni palora ca dice, nu se lu scorda, lu fessa! E menumale ca, na fiata, era paccatu, cu mmuntuvi lu nume de Diu pe nenzi.

C - Nu sape mancu iddhu quante fiate lu giurnu lu mmuntuva ca, me crisciu, lu face senza mancu cu duma a ncapu le mutuddhe.

B - Sempre cu stu “fazza Diu” a mmucca me pare nu saracinu.

A -   Saracinu si tie e chiri comu tie, fessa! Jeu su sempre statu nu bonu Ristianu e nu bau a ngiru cu cciu chiri ca cridene a avitri Dii.

C -Nunn'è ca tutti li ottumani ccidene tutti chiri ca chiamene “nfedeli”.

A -Ma ci putivene lu facivene.

B -Sarà ca annu mparatu de li “Ristiani”.
A -Spiechete meju, cci bo dici cu quistu?

B -Ca li ristiani-Ristiani n'annu ccisi tanti, cu la scusa de le “Cruciate e Leche Sante” .

A -Ma si nfessalutu? Li Ristiani scivene cu libberene lu Santu Sabburcu de manu a li nfedeli.

B -Vidi ca puru tie li chiami nfedeli? Basta sulu cu ssapimu de quale menza vardamu li fatti.
C -Nu be pijati pena, ci v'à criati, ca cu facimu guerre a nume de nu diu, simu tutti boni.

A -Simu tutti fiji de lu stessu Diu e fazza Diu!

B -Ci simu tutti fiji de lu stessu Diu, percé allora n'imu ccisi nu saccu de saracini, ientulisciannu all'aria stannardi cu le Croci e cridannu “Gesucristu, fanne vincire, nui”?

C -Puru iddhi fannu lu stessu!

A -Dinnala, dinnala, quanti Ristiani ccidene a nume de Allà e quanti ne ccisara tannu. Ne l'imu scurdatu cci ficiara a Otràntu? Quanti Ristiani scapuzzara?
B -Lu sacciu, ma nunn'era Allà ca li cumannava, era l'ottumanu Sulimanu ca li ncarnava, cu pozza ddavantare lu patrunu de tuttu lu munnu.

C -Ma stu capu saracinu tania na sula manu o ne tania ottu mani?

A -Scherza scherza, su cose serie, iste.

B - Menu male ca lu Papa Piu Quintu se mmentò n'avatra Leca Santa e mise de menzu la Madonna de lu Rusariu e cu lu jutu de Issa, li surdati nosci nfucara tutti l'infedeli de lu Pascià, ntra lu mare de Lepàntu.

A -Pocca! Vidi ca a fiate raggioni puru tie. E menumale, ca ci nunn'era statu pe la Madonna de lu Rusariu, nu nci l'ivene fatta! E cusi de tannu la Madonna è ddavantata la Ricina de le Vittorie e fazza Diu!

C -Sarà ca tie, nu l'ai zziccata bona la ntifana, ci t'a criatu! Nu t'ai ncortu mancu ca t'ane piatu pe fessa!

 
 
 

LU SETTEDEDENARI

Post n°123 pubblicato il 12 Maggio 2019 da ginoscirocco

 

da "a cummertazione cu lu Ginu"

LU SETTEDEDENARI

 

Na fiata, tanti, ma tanti anni rretu, nc'era a Prisicce n'ommu ca de nume facia Ndrea Cavaddhu. Era nu bonu ristianu ma nu ssapia fare nenzi e nenzi facia. Girava mmutateddhu pe lu paese e g'era cumpagnone de tutti li sozzi soi. Tania na sanza però, tutti li lunidia pijava lu trenu, la mmane mprima, e scia a Lecce. Nu caruseddhu, vicinu de casa, ca de nume facia Ntunucciu, na duminaca a la mmane, se fice curaggiu e, a nu mumentu ca lu Ndrea stia sulu, lu ffruntò:

- Bongiornu! Signuria me lu facivi nu faòre? - li dimannò.
- Dimme – li rispuse lu Ndrea – ci pozzu, cu tuttu lu core.
- Na fiata me porti a Lecce cu signuria, ca sulu nu me fidu? – li disse.
- Istu è tuttu? - rispuse lu Ndrea – puru crammane, ci voi, ca è lunidia, basta ca te azzi mprima e te faci truvare a la stazione pe le quattruquartu, ca a le quattru mmenza lu trenu parte.
- Santu benadittu sinti, ssignuria – rispuse lu Ntunucciu – ne vidimu crammane e bona sorta cu aggi, signuria e chiri de casa tua!
Tannu erene mutu picchi li ristiani ca se scaffavene fenca a Lecce, però lu lunidia, ca a Lecce era sciurnata de marcatu, nc'era cchiui de unu ca pijava lu trenu cu ba ccatta chiru ca nu truvava a lu paese. Minti puru ca lu lunidia tutti li frantujani scivene a Lecce cu smercene l'oju a li ccattaturi ca vanivene de dhe vanne.
Lu Ndreucciu, pe li presciarizzi, dha notte, nu pijò sonnu, e chianu chianu se ndrizzò versu la stazione ca ncora stia chiusa, ca nunn'era rrivatu mancu lu Luviggi Piccinneddhu.
Rrivò lu trenu ntra na nuvala de fumu e lu Ntunucciu secutò culu a culu lu Ndrea cu lu bijettu a manu fenca a nu se ssettara.
- Mintitulu a mposcia lu bijettu ca poi quannu rria lu cuntrullore ne lu dai cu te lu carotta – li disse lu Ndrea.
Lu Ntunucciu cusì fice e, cu l'occhi scantaraddhati, vardava de lu finestrinu e se custava, mo li pariteddhi, mo li peschi, mo quarche macchia, ca fuscennu cumparivene e scumparivene.
- Sta rrivamu? Sentu ca lu trenu fuce chianu – ddimannò lu Ntunucciu.
- Ma cci dici, mmenu, nci vole mutu ncora! Fuce chianu ca stamu a la nchianata de Tuje e puru lu trenu la sente – li rispuse lu Ndrea.
Rrivati a Lecce, scisara de lu trenu e se ndrizzara, a passu svertu, cu bannu a dha vanna a la chiazza de Santu Ronzu. Lu Ntunucciu vardava de cquai e de ddhai e panzava com'erene fessi li Liccisi ca ivene chiantate file logne de pedi ca nu davene vulie, né fiche, né pire. nenzi. Rrivati a lu marcatu cupertu, ca tannu stia de costi a lu casteddhu, lu Ndrea Cavaddhu se vutò rretu e, stannu facciffrunte cu lu Ntunucciu, li disse:
- Istu è lu marcatu cupertu, nui ne truvamu a cquai, a dhunca stamu moi, dopu menzidia, cusì ne ccattamu do cuddhure, mintimu intra do' sarde o do' scapici e manciamu. Vane a dhunca voi e ci pe ci sa te perdi, dimanna de mie ca cquai me canuscene comu lu “settededenari”.
- Giacca ca stamu cquai – dimannò lu Ntunucciu – me ne scornu cu te lu dimannu, de veru ca cquai nci sta na casa a dunca le fimmine … .
- Veni, te ccumpagnu sutta a Santu Lazzuru, te mmosciu lu purtune a dhunca ai trasire e poi, quannu ai spicciatu, te ne torni cquai. Ci te perdi, te lu dicu ttorna, dimanni de mie ca me canuscene comu lu “settededenari”.
"l'asu de mazze perde, l'asu de coppe perde, lu settededenari vince, unu, doi e tre: mintiti li sordi a dhu vuliti, ca ci mmistiti ve do lu doppiu de la posta. L'asu de mazze perde, l'asu de coppe perde, lu settededenari vince, unu, doi e tre: mintiti li sordi a dhu vuliti, ca ci mmistiti ve do lu doppiu de la posta”. Ista era l'arte scanusciuta de lu Ndrea Cavaddhu ca tutti li lunidia scia a Lecce e se buscava la samana a cojuru de li poviri fessi. 

Turnamu a lu Ntunucciu ca, pe la prima fiata, ia fattu chiru ca ia fare, se ne turnò a lu marcatu cupertu squariannu chiempu cu barda le bancareddhe ca se nfilavene logne logne, ntra lu palazzu de le Poste e lu casteddhu. Vinnivene lu bene de Diu! Ma lu Ntunucciu nu tania sordi cu ccatta e, quannu se menzò ca era menzidia, se mprossimò a lu postu. Lu Ndrea Cavaddhu nu nc'era ncora e lu Ntunucciu panzò ca era meju ci ccattava le do' cuddhure, senza sarde né scapici, ca nu ssapia li custi de lu Ndrea e se le mise a mposcia, una de na menza e una de l'avatra. Cusì se ssettò su nu scalune e ntise ca stia propiu de costi a na beddha buatta ranne china de sarde. Tania sempre d'occhiu lu palu de la luce a dhunca s'ivene truvare e cu la manu nzignò cu scugna la cuddhura a manu daritta. Lu chiempu nu passava mai e quannu nfilò attorna la manu a mposcia cu spezza n'avutru stozzu de pane, se ncorse ca, cu lu ndoru de le sarde, la cuddhura, stozzu stozzu, se l'ia gnuttuta tutta. Se ncorse puru ca s'ia fattu tardu e se mise de costi a lu palu e dimannava a tutti chiri ca passavene:
- nunnu nunnu ai vistu lu Ndrea Cavaddhu?

- no – rispunnivene,

- focu meu osci – se llamantava, lu Ntunucciu.
E dimanna dimanna, pareddhu, nu ssapia cc'ia fare. Ma varda bidi, panzava, cci cazzunculu m'ane tiratu dhu fessa! Me dice ca lu canuscene come lu “settededenari” e nu lu canusce ciuveddhi! Focu meu, osci! Comu fazzu de sulu a quammenzu! Tuttudeparu se sente na manu su la spaddha e g'era lu Ndrea Cavaddhu ca li dimannava ci lu tania fame.
- Cu te vegna lu bene a signuria! Si rrivatu? M'ivi dittu ca te canuscivene comu lu “settededenari” e cquai nu te canusce ciuveddhi!- li disse nu picca stizzatu lu Ntunucciu.

- Ma tie comu dimannavi?- li fice lu Ndrea.

- Ci canuscivene lu Ndrea Cavaddhu e me dicivene ca none – rispuse.
- Ma jeu te l'ia ditta ca cquai a mie, me canuscene comu “ lu Ndrea settededenari”, fessa!

 

 

 
 
 

LE BEDDHE FIJE DE LI RISTIANI

Post n°122 pubblicato il 07 Aprile 2019 da ginoscirocco

Da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi"

C - Puru stammane, ne trasimu ntra lu barra? Sciamu cu ne facimu do' passi,ca osci lu chiempu è bonu, è na beddha sciurnata!
A - De veru,crazie a Diu! Iddhu vide e pruvvide. Vardati cci beddhu sule n'ane rricalatu stammane e fazza Diu!
B - Pocca!Vistu ca ne l'ane rricalata ne lu vinnimu?
A - T'ai zatu fiaccu osci? Varda a ncelu e te faci passare tutti li fiacchi pinzieri ca teni a ncapu. Varda lu sule, sta nchiana a ncelu cu ne scarfa meju.
C -Allora a dhu vuliti cu sciamu? Pe mie, putimu scire a susu a la Madonna Ndulurata ca de dha susu se scopre tutta Prisicce.
B - Sciati adhu vuliti, jeu ve secutu.
C -Allora ne mmuvimu?
A -Nzignamu a caminare chianu chianu. Sta dicia de lu sule ca nchiana a ncelu. Mo vui, pijatime puru pe fessa, ma jeu, m'aggiu fattu vecchiu e ncora nu me fazzu persuasu ca simu nui ca ne mmuvimu e lu sule stane fermu.
B -Fermu fermu none, ca puru a iddhu li tocca cu gira, ca si no, scoppa.
A - Ca a cquai stane la grannezza Diu, cu tutte dhe paddhe ca girene comu tanti darloci, e Iddhu, tutti li giurni li dane la corda e fazza Diu!
C -Futtitivene, tantu gira lu sule, gira la luna, giramu nui, a cquai è tuttu nu giramentu.
A -Tie, poi,te ne futti de tuttu e de tutti e nu te vene mancu la ula cu sacci le cose c'ane criatu Domineddiu?
B -Tutte le paddhe ca stannu a ncelu girene, ruddhelene, se ngrossene, se mpiccinniscene, se rrussene,se ngaluniscene, se spacchene, se ccucchene e mute vennu sucate ntra li carotti niviri. A ncelu è tuttu nu ntravuju, nu giramentu de lu munnu.
C -Cu tuttu chiru ca se sente a ngiru, ne vene si lu giramentu!
A -Puru jeu nu tegnu lu giramentu ma lu meu è giramentu de capu e fazza Diu!
B -E lu duttore cci dice?
A - Nu lu sape mancu iddhu. Sarà ca tegnu la reuma a lu coddhu oppuru put'essere lu labirintu de la ricchia o …. avutru. M'ane dittu ca ttocca cu me fazzu la tacca.
C -La tacca de la scuppetta tua s'ane rutta? E cci te ne futti tantu a ncaccia nunci sciamu cchiui.
B - Issu sente picchi, è comu “a dhu vai? - tegnu cipuddhe”. Menumale ca moi nci suntu le medicine pe ogni malatia e tante machine, cu scoprene le macagne quannu ne votene de intra e de fore.
A - E c'imu fare ? Ttocca cu ne mintimu ntra li mani de Diu.
B - Sarà ce è meju ci ne mintimu ntra li mani de li duttori, chiri boni ca tennu cuscenzia, ca ci lu Diu tou ìa vulutu cu te juta, nc'era bisognu cu ba te faci la tacca?
A - Varda ca lu Diu meu è lu Diu de tutti, simu tutti fiji de Diu e a fiate ne dane le malatie cu ne minte a la prova, cu bide ci tanimu Fede.
C - Jeu de fedi ne tegnu doi ca tegnu puru chira de la bunattanima de mujerama.
B - Statte cittu! Trasi ntra lu discorsu sempre a schiovere. Sta dicia ca ci lu Vecchiu Testamentu è statu scrittu a cumannu de Diu, comu è ca dice lu Diu de Bramu, lu Diu de Nuè, lu Diu de ... ci lu Diu è unu sulu?
C - Sara ca mo tie vai truvannu lu pilu a ntra l'ou. Ssattamene cquai su li peschi de la serra e cudimene sta beddha sciurnata cu Prisicce a nnanzi a l'occhi, ca a Diu panzamu dopo, ci v'a criati!
A - Pocca tene raggione issu, tie voi cu trovi lu cchè su tuttu. Me crisciu ca se dice cusine, ma lu Diu è UNU sulu e nui simu tutti fiji soi.
B - E puru sta fiata te sbaji, beddhu meu, percé propiu a lu capiltulu 6 comma 1 e 2 de la Genesi nc'è scrittu: "Quannu su la terra li ristiani ddavantara muti e nascira le fije de li ristiani, li fiji de Diu vittara ca le fije de li ristiani erene beddhe e se ne pijara, pe mujere, quante ne vòsara. Mo, dimme tie, ci suntu li fiji de Diu e ci le fije de li ristiani?
A - Nu m'aggiu mai ncortu ca nc'è scrittu cusine, ma si sicuru de chiru ca dici?
B - Ci ivi lettu le Scritture senza lu paraocchi de lu capisciu, te n'eri ncortu puru tie.
A - Ma tie ci te cridi ca sinti, ca te minti a sciudacare nenzidemenu cca le Sacre Scritture? Ci nc'è scrittu cusine vole dire ca è cusì. Cunfessete e prea Diu cu te parduna e fazza Diu!
C - Sarà ca facimu bonu cu ne turnamu a casa, ca si no, ci v'a criati, a cci ura ne pija cu manciamu, osci!





 

 

 

 
 
 

I FANTASMI

Post n°121 pubblicato il 12 Marzo 2019 da ginoscirocco

Cari giovani presicce-acquaricesi, l'UNIONE dei due Comuni mi porta a farvi conoscere le inutili diatribe campanilistiche dei nostri padri che si accentuarono quando nel 1876 l'Autorità decretò la costruzione di un unico cimitero per i due paesi da erigere dov'è adesso nel Comune di Acquarica del Capo. I Presiccesi fecero ricorso perché ne volevano uno per proprio conto vicino alla Chiesa degli Angeli e fra le tante cause del ricorso vi era questa: "perché le nostre spoglie non giacciano in terra straniera!". Grazie, Luigi Rizzo (Notizie tratte da una pagina di storia di Vito Stendardo). 

Traduzione di LI SPIRITI

I FANTASMI
di Luigi RIZZO

 Tramonta il sole chiudono i cancelli
non c'è più chi prega sui sepolcri
volano per aria le anime dei morti
uscite dai loculi e dalle fosse.

Tutte le notti appena fa buio
c'è un viavai di anime dannate
c'è quella che si unisce alle altre 
e quella che è sola senza compagnia.

Ad una certa ora del primo mattino
(i fantasmi) si fronteggiano su la stradina
da una parte e dall'altra fino in alto
come se fossero separati da un muro.

Da questa parte ci sono i "mascherati"
che ogni notte danno i tormenti
si comportano come gatti e cani
con gli acquaricesi che se ne lamentano.

- Non avete permesso di salutare mia sorella,
che si sposò con un acquaricese
ed è sepolta come da regolamento-
urla un "mascherato" stando ritto.

- Siete voi presiccesi che non permettete
a noi di venire dalla vostra parte
e frapponete muri alti
che dividono il cimitero sul lato corto.

Un piccolo fantasma dal viso bianco
dice: -sono il primo ad essere sepolto qui
perché morrii schiacciato da una lastra
e per tutto questo tempo mi sono dato da fare,

per più di una volta, a togliere questa stupida usanza.
-Voi "mascherati" vi comportate sempre in modo strano-
dice un altro, con voce tremula -
perché lanciate sassi il giorno dei Morti.

Un fantasma correndo come il vento,
fa un cenno per farli tacere:
- io nel milleottocentosettantasei
quel che accade ora l'avevo previsto.

- Sono Stefanelli dei "mascherati" 
agli Angeli volevo il cimitero
dovetti poi convincere i compaesani 
che (dividendo le spese) si otteneva panino e pagnotta:

togliete di mezzo i campanilismi 
dimenticate le sassaiole e i muri
perché ora i due paesi sono uguali
e di comune accordo sono uniti per sempre.

-In futuro mi auguro
che il nuovo paese s'ingrandisca
e da come io mi prefiguro,
questo camposanto dovranno spostarlo altrove.  

 

 



 

 
 
 

LI SPIRITI

Post n°120 pubblicato il 11 Marzo 2019 da ginoscirocco

LI  SPIRITI

di Luigi RIZZO

Sta mpuna 'u sule e nsèrrene le porte

Nun ci stà cchiui ci chiance li sabburchi

volene pe l'aria l'anìme morte

ssute de li cascioni e de li surchi.

 

Tutte le notti ampena ca scurisce 

nc'è nu va be' de spiriti dannati

 nc'è chiru ca cull'avitri s'unisce

e chiru ca va sulu, scumpagnatu.

 

A na ccert'ura de la mmane mprima

a facciffrunte stannu su 'a carrara

de na menza e l'avatra fenca a ncima 

comu ca nu parite li separa.

 

De qua vanna nci su' li mascarani

 ca ogni notte fannu li  trumenti

e stannu sempre comu catti e cani

cu l'acquarisi chini de lamenti.

 

- Nu m'iti fatta salutare sorma, 

ca  pe maritu tinne n'Acquarisu

 e sta precata, comu vole norma -

crida nu mascaranu stannu tisu.

 

- Siti vui Prusicciari ca vuliti

cu nu banimu ntra lu vosciu cantu

e zati tisi a menzu sti pariti 

ca spacchene pe curtu 'u campusantu.

 

Nu spiriteddhu cu la facce janca:

- jeu – dice - su lu primu acquai precatu

ca squicciatu spicciai sutta na chianca

e ntra stu chiempu m'aggiu ntarassatu,

 

na fiata e doi, cu lleu sta sansa scema!

- Vui Mascarani siti sempre storti -

dice n'avutru, cu la vuce trema -

- tirati petre 'u giurnu de li Morti .

 

Nu spiritu, fuscennu comu jentu,

face segnu cu se stannu citti:

-Jeu, lu settantasei de l'ottucentu

la scena ca nc'è moi, jeu me la vitti.

 

-Stefanelli su' de li Mascarani

a l'Ancili vulia la seburtura

ttuccò persuadu poi li paisani

ca è meju cu lu pizzu la cuddhura;

 

- llevatili de menzu i campanari

scurdative le petre e li pariti

ca mo li do' paesi suntu pari 

e ncardasciati, stannu sempre uniti.

 

-  Cu lu nnazibanire, jeu me crisciu,

ca lu paese nou ddaventa ranne

e comu quannu già ca mo lu visciu,

stu campusantu spostene a dhe vanne.

 

 

 
 
 

LU DIAVULU A NCORPU

Post n°119 pubblicato il 17 Febbraio 2019 da ginoscirocco

Da "strolacamenti de tre vecchiareddhi"

C - Ne trasimu a ntra lu barra, ca osci face friddhu?
A - Pocca! Ne pijamu na cosa cavata cu ne scarfamu li cannavozzi.
B - Ne pijamu na giucculata?
C - Jeu nu me la pozzu bivire ca è duce e tegnu la zuccarina.
B - Nu lampu! A picchi a picchi nu sapimu mancu cc'imu manciare e bivire chiui. Istu nunn'è bonu, istu ne face vanire doja de stommucu e cci ne rrimane cu manciamu, pampasciuni a lu citu?
A - Jeu nu pozzu pijare lu cafè pe lu core, issu nu pote manciare le cose duci e tie?
B - Jeu pozzu manciare e bivire cci boju, ca nunn'aggiu fatti mai stravizi e nu fumu cchiui.
C - Pe chiru, puru jeu ane tant'anni ca nu fumu.
A - E'mujerama ca me face stare cu pinzieri.
C - Cci tene? La visciu ca stane bona.
A - Ci la vidi e se stane citta sine ma ci cunta se vide ca la capu nu la tene a ncapu.
B - Percé, spaleggia?
A - Pocca! Stammane vulia cu saccia percé ane de mutu chiempu ca nu vide mama. Ttuccatu cu li spiecu chianu chianu c'ane vintott'anni ca se ne sciuta, bunattanima.
C - Puru mujerama scuariava, pareddha.
A - Me la ricordu! Me vene a mente quannu dicia ca vidia e cuntava cu li nnantisciuti soi.
C - Dicia puru ca li vanivene le cavete quannu se bicinava lu diavulu!
B - Quannu la capu se sconza, nu nc'è rimediu.
C - Comu no? Vulivene cu chiamene lu sorcista ca dicivene ca tania lu diavulu a ncorpu.
B - Ma nu be ne scurnati filu, ranni e rossi comu siti cu criditi a ste fessarie?
A - Fessarie comu dici tie, ma lu diavulu stane sempre mpustatu e comu picca picca scamaddhamu, ne futte e fazza Diu!
B - Ma nu nc'è l'Anciulu Custode ca ne tene mente? Chiru de mujerata l'ane bannunata?
A - Lu tene, lu tene ca si no a quist'ura ne l'ia già pijata l'anima.
C - Diciti cci buliti, ci v'a criati, ma quannu foe de mujerama, nu me ficiara persuasu.
B - E facisti bonu! Iste su macarie ca se cuntavene quannu li ristiani le cose nu le sapivene ca nu scivene a la scola.
A - Ma cci dici? Li previti a la scola scivene e studiavene puru comu scumagnare lu diavulu de lu corpu de li ristiani.
C - Ca iddhi me crisciu ca s'annu mmentatu tuttu, ci l'a criati.
B - Studiavene a li seminari però erene sempre li previti cchiu ranni ca li ncafuddhavene a ncapu ste minchiate.
A - Senti nu picca, "sacciututtujeu", sta fiata nu suntu sulu jeu ca le dice ste cose ma me l'ane cuntate fijama lu masculu e fazza Diu!
B - Ca percé, fijata nunn'è prevete?
C - Ane fatta la scuperta de la Merica!
A - E' veru ca fijama è prevete ma me l'ane ditta comu mesciu de scola de Religgione.
B - Ci nunn'è pizzu è cuddhura! sempre ommu de chesia è. Me pare ca è meju ci nu ne le spieca a li vagnoni ste cose ca si no, ci sape li risi ca se fannu!
A - Ma si tostu de capu, nunn'è fijama lu prevete ca se mmenta ste cose, è lu Ministeru de la Scola ca face nu CORSU de ESORCISMU a pacamentu me li mesci de scola.
B - Focu nosciu! A cci mani simu ccappati! Povara scola e poviri fiji!

 

 
 
 

A CCI FIJI E A CI FIJASCI

Post n°118 pubblicato il 31 Gennaio 2019 da ginoscirocco

Tratto da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi"

C - Stammane, llassatime stare ca tegnu nu diaulu pe capiddhu.
A - Lampu, e cci ai ccappatu ca nunn'ai mancu dittu bongiornu.
Tie dici sempre "futtitivene" e mo t'ai ncazzatu puru tie? Sarà ca lu piernu l'ai ccappatu mutu rossu.
C - Nuddhu piernu, le palore su chire ca dolene ca, comu dici tie " ne ccide cchiui la lignua ca lu curteddhu"  e fijama, stammane, se l'ane mpizzudata bona la lignua.
A - E cci t'ane dittu mai ca te ne si sciutu de capu? Sempre fija è e li fiji su stozzi de pane.
C - Pocca! Quannu li fiji su de l'avitri, ma quannu su li nosci a fiate puzzene de ... e fijiama stammane ane fatta la strunza.
B - E mo ne teni cu lu fiatu mpisu? Vommaca tuttu lu valenu ca teni a ncorpu e cunta.
C - Stammane fijama la fimmana è passata cu me saluta e cu bide comu sto, dice iddha, e siccomu ca m'ane truvatu mmutatu, m'ane ddumannatu a dhu me tocca.
A - Pocca, comu è ca osci t'ai mmutatu?
C - Me faci cu cuntu? Sta dicia de fijama e cusì l'aggiu rispostu ca a menzidia me tocca cu bau a dha lu nutaru cu scritturu l'ajara a nfacce a fravasa. Nu boi ca issa, tutta russa a nfacce e cu la manu tisa, m'ane dittu: - Tie e la mamma, bunattanima, nu siti stati giusti, ca iti fattu a ci fiji e a ci fijasci. A cquai nunn'aggiu vistu cchiui e l'aggiu mmuntuvatu tuttu chiru ca imu fattu pe iddha.
B - Nu boju cu me mpizzu ntra li fatti de casa tua, ma sarà ca fijata la fimmana la raggione la tene e cu ne vinne puru.
C - Cci bo dici cu stu discorsu? Jeu aggiu fatte sempre le cose giuste a nvita mia.
B - Nu me pare tantu! A lu masculu l'ai fatta na beddha casa ranne e a la fimmana giustu la dota e na stozziceddha de vigna. Mujerata la rroba sua ne l'ane llassata tutta a lu masculu e mo tie vo' cu ntesti puru la cisura de l'ajara, ca comu solu de frabbicu ci sape quantu vale. E teni lu curaggiu cu te llamenti ca fiajata t'ane dittu ca sinti ngiustu? 
C - Nu picchi de raggione sarà ca la tene issu, ma lu masculu è sempre lu masculu.
B - Ncora cu sti discorsi stamu? L'annu llavatu lu delittu d'onore! La fimmana moi, vuliti o nu buliti, è para para a lu masculu.
C -  Lu nume lu masculu lu porta. E poi lu vagnone l'annu chiamtu comu mie.
B - E a tie s'ane squajatu lu sagnu! Ci cu te cazza nu lampu, quannu te ne si sciutu cci te ne futti tie ci lu napute se chiama Nciccu o Cici? Già mujerata sbajau quannu llassò tuttu a lu masculu e nenzi a la fimmana.
A - E mo nu te balanare, mo vidi ca li passa e fazza Diu!
C - Me crisciu ca sta fiata se l'ane ttaccata a lu discitu.
B -  E bidi ci la ccuttenti ca sino nci rimetti tie, ca moi ai cchiu bisognu tie de iddha, cca iddha de tie.
C - Mo vidimu. Cuntu cu lu nutaru e na stozza de l'ajara ne la llassu puru a iddha.
B - Ai vistu ca a tuttu nc'è rrimediu. Nvece la Ribbecca, la mamma de Giacobbe, cu favurisce lu fiju beddhu, lu perse pe sempre!
A - Cci ne sai tie de Giacobbe ca nu cridi a Diu?
B - La Bibbia la sacciu meju de tie ca vai e veni de la chiesia mmane e sira. Anzi ci taniti pacenzia ve cuntu comu scira li fatti ca puru tannu se facia a ci fiji e a ci fijasci.
C - Sattamene cquai sutta a la culonna e mmaniscete ca lu nutaru me spetta. 
B - Isaccu, fiju de Abramu e de Sara, ca issa l'ippe pe bula de Diu, ca era vecchia mprasciunata quannu rrimase prena, se spusò cu Rebecca, na beddha carusa e ippara do' fiji tutti doi de paru. Unu era beddhu comu mammasa e lu chiamara Giacobbe, e l'avutru, ca pe legge era pimugenitu, era bruttu, pilusu e de pilu russu, ca chiamara Saù. Quannu Isaccu ddavantò vecchiu e cicatu e stia cchiui de dhai cca de cquai, la mujere mprossimò a lu lettu Giacobbe cu nu cojuru de muntune su le spaddhe e lu sire lu ttantò e lu benedisse comu quannu ca era Saù. Quannu lu sippe fravasa, vulia cu lu ccide e cusì mammasa lu mmannò luntanu a dha nu frate sou ca se chiamava Labanu. Stu ziu tania do' fije: la ranne buneddha e la piccinna beddha ma beddha de veru. Giacobbe se nnamurò de la Rachela la piccinneddha, ca fessa era, e lu ziu li prumise ca ne la dava dopu sette anni de fatica. Ma la prima notte Giacobbe truvò ntra lu lettu Lia, la soru cchiu ranne e cu raggione se llamantò cu lu socru ca li prumise puru chira beddha ma dopu avitri sette anni de fatica, cu la scusa ca la fija ranne ttocca cu se mmarita sempre prima de la piccinna.
A - Lu ziu fice le cose giuste ca è sempre la fija cchiu ranne ca s'ane spusare pe prima.
C - Minchia raggioni ncora comu a li chiempi de Giobbe.
B - E cci bo' nci faci, cusì era e cusì è rimastu. Cquai spiccia lu cuntu ve dicu sulu ca la mamma fice nu tortu rossu a lu fiju ranne, ma lu piccinnu ddavantò riccu, ippe cchiui de dudici fiji e ddavantò puru Patriarca.
A - Ai vistu? Diu vide e pruvvide e cusì, de nu tortu, fice nascire le Dudici Tribù d'Israele e fazza Diu! 

 

 
 
 

FACI BENE PATI PENE

Post n°117 pubblicato il 24 Dicembre 2018 da ginoscirocco

Cu be fazzu l'auguri pe Natale, ve cuntu nu fattareddhu ccappatu a sirma la nnantiviscilia de Natale de tanti ma tanti anni rretu. Vui nu l'iti canusciutu, sirma, ma iddhu era lu ristianu cchiu piu de tutti li dudici papi Pii  misi unu de costi a ll'avutru.
Nu giurnu se ppresantau a dha sirma nu ristianu natiu de Rufanu ca vivia a Prisicce percé s'ia nzuratu cu na paisana noscia. -Cumpare Totu - li ddimannò - ttuccava cu me faci nu favore ranne ranne, ttuccava cu me mpresti lu mulu cu lu trainu, c'aggiu nnucire ccerte stozze de Rufanu e sulu ssignuria me poti jutare-.  Sirma lu sapia ca li puzzava lu fore e campava facennu gnuenti cu l'erve ma, siccomu ca l'ia vattisciata la vagnona e de cchiui cchiui, ca la mujere era na santa ristiana, se mmuviu a cumpassione e li disse: - cumpare meu ci propiu nu ne poti fare a mmenu, veni cravvespara ca lu trainu lu tegnu spicciu e te lu pozzu mprestare pe lu bisognu de la famija tua-. A lu cravvespara lu cumpare se pijò lu mulu cu lu trainu, se ne sciu a Rufanu e la sira stessa ne lu turnò ca era scurutu bonu bonu e, crazie a tie e crazie a mie, se scira curcara. A lu crammane sirma se ne sciu fore, comu tutti l'avitri giurni, ma la sira quannu turnò  a casa truvò li carbinieri ca lu sta spettavene a nnanzi a lu purtune. Se mparuvau, pareddhu, e, trasutu lu mulu e lu scialabbà, ttuccò cu li secuta fenca a la caserma a dhu lu marasciallu, senza ai né bai, lu mise intra percé: s'ìa vinnute ulie fiacche be bone. Ve lu panzati vui sirma carciratu percé ia truffatu nu frantjanu vennennuli ulie fiacche e de picca resa? Povuru tata meu cci brutta notte ippe passare! Iddhu ca nu scumagnava mancu le musche cu nu le coje e mo se mintia cu futte li ristiani?
Iti ssapire ca le vulie de lu feu de Rufanu nu tennu resa, fannu picca oju e custavene, a dhi chiempi, mutu cchiù marcate de chire de Prisicce, nu be dicu poi de chire de le cisure de sirma, ca li ccattavulie se le mazzisciavene. Sapennu stu fattu, lu cumpare, cu tuttu lu Saggiuvanni de menzu, s'ìa ccattati muti sacchi de vulie de lu feu de Rufanu e se l'ia nnutte, cu lu mulu de sirma, a Prisicce cu se le vinne cchiu care. Quannu se ppresantò a nu trappitu, lu frantojanu apriu nu saccu e nzignò cu varda e cu tocca le vulie, chiamò lu nachiru ca, picca persuasu puru iddhu, dimannò de dhu vanivene dhe vulie. Lu cumpare, nu nci panzò mancu do fiate e rispuse: -nah! Nu lu canusciti lu mulu e lu trainu de lu cumpare Totu? Iste vulie de le cisure soi, suntu! Lu frantoianu fice scaricare le vulie e ne le pacò a prezzu de marcatu. A lu crai, quannu macinara le vulie, vittara ca de oju n'era ssutu picca e scira a dha lu marasciallu, ca era picca giurni ca cumannava la stazione, e denunziara sirma e cusine spicciò a ncattabuja.
A lu crammane, quannu se sippe ca ivene carciratu sirma, nci fose la purgissione de li meju ristiani de Prisicce fenca a la stazione cu spiechene  a lu marasciallu nou ca s'ia sbajatu de rossu e, na fiata spruvatu comu erene sciute le cose, lu libarara cu tante scuse e ncarcirara lu mbrujone. Dha notte sirma fice utu a la Madonna de la Rutta ca de tannu a nnanzi mancu cu lu Saggiuvanni de menzu se facia cchiui pijare pe fessa, ca ci "faci bene pati pene". 

BUON NATALE E FELICE ANNO NUOVO!

 
 
 

LA PUCCIA E LU DASCIUNU

Post n°116 pubblicato il 07 Dicembre 2018 da ginoscirocco

Nu boju cu be mparu comu se fannu le pucce ca me menzu ca le sapiti fare tutti. Sulu ca moi mintiti intra de tuttu ma na fiata se mpastavene sulu cu le ulie mature e, ci pe ci sa l'annatata era tardia, se putivene mintire le voscele e g'era sanza cu se fannu pe la viscilia de la Mmaculata. Mama, ccujennu vulie la nanzivisilia, scucchiava chire cchiù beddhe mature e se le mintia ntra lu posciu. A casa poi, la sira dopu manciatu, mintia a criscire lu llavatu. A lu crammane mprima mmiscava le mature ntra la pasta crisciuta e cu nu cisticeddhu de farina purtava tuttu a lu furnu e dopu picca turnava cu le pucce beddhe cavete cavete a ntra la sporta. Ma nu le putivene manciare percé ttuccava cu dasciunamu A menzidia, quannu llassavene de cujire le vulie cu manciamu, mama pijava la sporta cu le pucce e ne dava una padunu a le fimmene e puru a nui de casa. Ttuccava cu ne manciamu fenca a l'urtima muddhica ca poi nu putivene mintire a mucca nenzi cchiui ca lu dasciunu spiciava quannu mpunia lu sule. Jeu tannu dasciunava puru la viscilia de Natale, lu Vennardia Santu e lu giurnu de la Cinnareddha. Mama dasciunava tutta la Samana Santa e me cuntava ca mammasa dasciunava pe tutta la Caremma: de la Cinnareddha fenca a Pasca Ranne.
Lu dasciunu ci sape quannu è natu e nu se sape mancu ci è ca se l'ane mmentatu. Pe certu nc''è ca dasciunene tutti li ristiani de tutte le Cridenze sparpajate su sta terra, cancia sulu quannu s'ane fare e pe quantu chiempu ane durare. Mute de ste sanze a fiate ccucchiene a lu dasciunu puru le stinenze de la carne, de lu pesce, de lu mieru, de le cose duci e de la carne carne. Me ricordu ca lu vennardia nu se putia manciare la carne ca si no se ncammarava e jeu me menzava ca eru nfurtunato e ca Gesucristu me vulia bene, ca percé jeu nu putia ncammarare mai!
Me crisciu ca sta sanza era bona pe li chiempi de de li primi ristiani quannu se ncasciavene boni boni de carne cu le vestie ca ccidivene e a fiate, puru cu nu la minene, se nchivene la ventre de carne fenca nu scattavene.
Lu "sacciu tuttu jeu" de tannu, ca cuntava de notte cu Chiri de susu a Ncelu, cumannò a tutti li ristiani cu nu mancene carne ammenu pe nu giurnu a samana ca sino, sempre Chiri de dha susu, li facivene stare mutu fiacchi e li putivene puru fare murire. Stu cumannamentu poi se lu passara de ucca a ucca de fili a filore e ncora moi tutte le Cridenzie cumannene lu dasciunu a fiate puru pe nu mese sanu sanu. Menumale ca poi, pe li ristiani Ristiani, lu Papa de tannu (1966) llevò lu cumannamentu de lu vennardia e llassò sulu lu dasciunu de lu merculidia de la Cinnareddha e de lu Vennardia Santu. A mie me pare ca fice bonu, ca moi su picca li ristiani ca se strafuchene comu na fiata, puru ca ponnu manciare quantu e chiru ca volene. Nci suntu puru chiri ca dasciunene pe beddhizzi e chiri ca nu mancene carne e pesce e chiri ca mancene sulu pane e foje. Poi minti puru ca, a la facce de ci stane bonu, nci suntu tanti e tanti ristiani e mutu muti vagnoni ca dasciunene tutti li giurni e, beddhi mei, nu ncammerene mai, ma nu pe Cridenza a istu o a d'avutru Diu, ma sulu ca nu tennu nenti cu se  minene a mucca!

 
 
 

SINE O NONE (continua)

Post n°115 pubblicato il 15 Novembre 2018 da ginoscirocco

(Continuazione)

A - Attorna te n'essi cu la morte, comu quannu ca la cumanni tie? E' Domineddiu ca sape quannu rria lu mumentu e fazza Diu!
B - Citti! Mo panzamu a chiru ca imu rrispunnire a lu fujettu ca ne dannu, ci vulimu "lu sine o lu none" cu se mintene de paru li do' paesi, ca la morte ..... nu nc'è!
C - Nc'è e comu ci l'a criata!
A  - Comu sempre tie castimi. Comu nu nc'è la morte e mammata e sirda a dhu stannu? Su sciuti a fore puru osci?
B  - Mo faci puru lu spiritu de padata! "La morte nu nc'è quannu nci simu nui e quannu nc'è iddha nui nu nci simu cchiui"! Sta ntifana, Epicuru la scisse su n'epistula mmannata a n'amicu sou, menzu seculu prima de chire de San Paulu. Sulu ca ista nu la legge ciuveddhi e chire nvece ne l'annu ncafuddhate a ncapu tutte le dumineche, de quannu erene vagnoni!
A - Sta cuntavene de l'unione de li do' paesi e te ne si sciutu a lu Santu de li Santi. Tie ci nu minti lu "cchè" su le cose de Diu te senti fiaccu e fazza Diu!
C - Puru tie, nunn'è ca te ne faci scappare una, ci t'a criatu!
B - La chesia cci dice, vole lu sine o lu none?
A - Vo' cu la sacci propriu? Nu dice né sine e nè none. Vutamu a sacunnu de la cuscemzia noscia e fazza Diu!
B - Tantu a li previti nu li rria nenzi cu stu matrimoniu, ca lu fannu a la Cumune e nu ntra Chesia. Me pare ca le do' parrocche rrimannu pare pare e nu cancia nenzi.
A - Menumale ca te faci persuasu de sulu, na fiata tantu!
B - E nò, beddhu meu! Nc'è pertu lu prublema de lu nume ca imu cchiare pe lu paese nou e ttocca cu scucchiamu puru lu Santu Patrunu!
C - Na cosa la fiata, ci v'a criati! Tuttu osci! Nu be vene ssaccarizzi?
A - Lu nume nu ssacciu, ma comu "Patrunu" li ttocca a Sant'Andrea ca era Discipulu de Gesucristu e g'è banutu mutu ma mutu prima de San Carlu.
B - Allora San Carlu lu scalamu a Santu de sacunna manu? Foe iddhu ca pe primu llevò li iussi a monici, previti e sore ca rrivara fenca cu lu sparene. N'imu scurdati quannu scumagnò la peste a Melanu e a l'avetre vanne? E quale otru Santu nc'e statu meju de iddhu? Santu Ronzu? Iddhu sulu a Lecce è statu bonu cu la tegna luntana, la peste!
C -  E cci facimu lu paru sparu de li Santi?, ci va criati!
B -  Menumale ca rrivò poi dhu sant'ommu de lu duttore sguizzuru YERSIN ca se mmentò lu seru antipeste! Ma però nu la fice mposta, cu llea lu pane de ucca a San Carlu e Santu Ronzu!
A - E puru osci la pursione de giaculatorie a la mmersa, l'ai ditte tutte e fazza Diu! 

 

 
 
 

SINE O NONE

Post n°114 pubblicato il 15 Novembre 2018 da ginoscirocco

Tratto da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi"

A - Ci diciti esse osci lu sule?
B - Cci ne sacciu, jeu! Lu Barbanera tou cci dice, ca chiove?
A - Ca sarà ca nu nc'è mancu cchiui lu Barbanera. Sarà ca vulivi dici Fratenduvinu?
B -  Nci stane ncora lu lunariu de Fulignu, comu no! Ma tie ncora a chiri cridi? Moi nci ne stannu nu saccu de ristiani ca nduvinene quannu chiove e tira jentu, ma puru cu tutti li strumenti, a fiate, cannene puru iddhi!
C - Ma cci ve ne futtiti vui, ci chiove o ci scampa, nunn'è ca iti scire cu faticati.
A - Nu te vane bonu mai nenzi a tie! A fiate puru cusì pe custu, unu na vardata a Fratenduvinu ne la dane sempre e cci li costa? Nenzi li costa.
B - Ma stu Fratenduvinu la nduvina ci Prisicce e Dacquarica se ccucchene?
C - Chiru a mie nu misteru me pare! Sarà ca ci l'a criati nu su boni cu se ncordene. E mo cci boncifaci?
A - Cci ccentra mo stu matrimoniu ci li paesi su nati ognunu pe cuntu loro e fazza Diu!
B - Nu te menzi tie ca ne pote vanire bonu ci ne mintimu de unita? Panzati nu picca: putimu avire le scole pe li vagnoni ranni, senza cu li mmannamu a ngiru de cquai e de dhai, putimu avire nu spedaleddhu o n'ambulatoriu cu tantu de duttori senza cu sciamu sbattuti a la merca e a la sterca. Poi sparagnamu sordi cu mantanimu do' Cumuni, quannu ne basta unu!
C - Dice nonu issu, sarà ca stamu meju ntra nu paese cchiu rossu, puru ca me crisciu ca li pulitici se fannu li fatti loru lu stessu e se ne futtene de nui, ci l'a criati!
A - Ma v'iti fattti boni li cunti? Moi sapimu a dhu imu scire cu truvamu istu e dhu stane quiddh'avutru, ma crai? Sciamu sbattennu de cquai e de dhai comu tanti scemi, cu te senti dire: none l'anacrafe nu stane cchiui cquai, moi ttocca cu bai a lu Calvariu de Dacquarica, de costi a la massaria de Chiavusurizzu; oppuru cu faci reclamu a l'IMU: - te tocca a l'Ancili de costi a lu cumentu de li monici. Ve pare bonu a bui cusi? E fazza Diu!
B - Ca a llampede vo cu bai? Vidi ca poi mintene li bussi.
C - E lu ribussu o voju l'asu no? E cc'imu sciucare a tressette?
A - De dhu passene, puru ca li ccattenni piccinni sti bussi, ci le vie su stritte e chine de machine?
B - Ca nunn'è ca t'annu pijare de sutta a casa. E poi ci sape quante fiate lu giurnu te vene a ncapu cu bai a ngiru pe l'uffici de la Cumune!
C - Nu be pijati pena, ci v'a criati! Ci sape quannu se ne parla! Nu ssapimu mancu ci rrivamu cu li vidimu ccucchiati, sti do' paiseddhi nosci! E ci la favice ne mete prima?
(continua)

 
 
 

LA LUNA

Post n°113 pubblicato il 19 Ottobre 2018 da ginoscirocco

(Da "Strolacamenti de 3 vecchiareddhi")

LA LUNA

C - (rivolto ad A) Jerisira te spettavene a lu barra pe lu tressette e nu si banutu!
A - Iti raggione, nusterzu me scurdai cu be lu dicu ca tania de pulizzare la utte e jerisira
     m'aggiu scutursatu cu mujerama, cu mmintimu lu mieru ntra le dammiggiane.
C - Tie nu poti fare sporzi, statte ncortu ca cu lu core nu se scherza!
A - Teni raggione ma ci nu lu fazzu jeu, ci lu face? Fijama lu prevete? Pocca nah! Cu la            scusa de la Missa, li buttijioni vannu e vennu e mo fazza Diu!
B -  Ciuveddhi te dice cu nu le faci le cose ma ttocca cu dai chiempu a lu chiempu, ttocca        cu faci le cose a ppicca la fiata.
A -  E comu facia, chiru lu mieru nunn'è ca putia spettare!
C -  Percé si no se ne fucia? E a dhu va, sempre ntra la dammiggiana li tocca, ci l'a criatu!
A - Nunn'è ca putia fare menzu jerisira e menzu stasira?
B -  Percé timivi cunussia te pardivi lu tressette puru stasira?
A -  Ma faciti li fessi o siti fessi de daveru?
C - T'ai scurdatu cu ne dici ca nu beni cu sciochi e va bene e mo ne nzurti dicennu ca              simu tuttidoi fessi?
A -  None mo, nu m'è mai passatu pe la capu nu pinzieri ucuale! Sulu ca voju ssacciu ci
      nu sapiti ca la utte se scummara cu la luna china, quannu è quintadecima e ieri, era!
C - Jeu crisciu e nu crisciu a ste minchiate ci l'a  criati!
B - Ma cci dici mmenu! Stamu a lu terzu millenniu e ncora dai retta a le sanze de li                nnantisciuti? Sai cci li face la luna a lu mieru de la utte tua? Nenti de nenti li face!
A - E' rrivatu lu "sacciu tuttu jeu"! Li nonni de li nonni nosci stivene ncorti: cu vannimene,
      cu simmene, cu portene le vestie pe la mprenatura, cu travasene lu mieru, cu                  mintene l'ove sutta a la fiocquala e mo rria issu cquai, ca nu sulu nu cride a Diu ma          mancu a le cridenzie ca se tramannene de fili a filori, de quannu lu munnu è munnu          e fazza Diu!
C - A mie me parene tutte fessarie, su comu le mmacarie de le macare, certu ca ci unu
      nasce sutta a la Statila è diversu de unu ca nasce sutta a lu Majatu o lu Scurpiune.
A - O cridi a tuttu o nu cridi a nenzi. Anzi me crisciu ca ttocca cu cridimu de cchiui a lu            nflussu de la luna ca è mutu cchiu vicina de le stiddhe, ca stannu a pizzu de munnu!
B -  Nu be pijati pena de istu sine e de istu none, ca la luna, li pianeti, lu sulu e l'avetre          stiddhe se ne futtene de nui a cquai su la terra.
C - E llora l'antronumi suntu busciardi?
B - Tie cunfunni l'astrolugi cu l'astronumi, comu a li chiempi de lu Calilei, ma moi suntu         n'avatra cosa. Li primi nduvinene la furtuna facennu ficuzione a lu giurnu ca unu è           natu, l'avitri studiene lu celu cu tutte le palle ca girene e nci ne suntu deveru tante!
A - Ma nc'è puru ci dice ca a lu primu quartu de luna se ponnu chiantare: li paseddhi, le         fave, li pasuli, ecc., mentre all'urtimu quartu: la nzalata, le cicore, li cavili, li pasuli           piccinni, li pummadori, li cucummarazzi ecc., ecc..
C - E li fanucchi se la pijene de nanzi o de taretu, la cobba?
B - Menumale ca tie la piji a ridire! Facimu ci pe ci sa ca de veru sta luna pote jutare li           samenti cu sciscene, cci centra ci è china o ci è vacante? Ci è lu primu o l'urtimu               quartu?  Nunn'è ca moi nc'è la luna e poi se ne vane. Iddha stane sempre cucchia           cucchia a nui sulu ca se face bidire quannu lu sule la duma tutta o a feddhe.
A - Li ntichi llora erene fessi cu cridene. 
B - Nu ssapivene le cose ca sapimu moi. Se cridivene ca lu sule e la luna se ne scivene e
     poi turnavene. Se cridivene ca lu sule, manu manu ca lu giurnu scurcìa, se ne scia e         tutti l'anni stivene paurusi cunnussia se ne scia e nu turnava cchiui e cusì quannu le         sciurnate nzignavene a llugnire (lu 25 de dicembre), facivene la festa de lu SULE             NCORA VIU ca poi, canciannu cuvernu, è ddavantata la festa de Natale e "fazza Diu",       lu dicu jeu, sta fiata!
A - Stia cu pinzieri ca ncora nunn'ivi castimatu! Speriamu ca Diu te tramuta e fazza Diu! 

 

 
 
 

MEA CULPA

Post n°112 pubblicato il 11 Ottobre 2018 da ginoscirocco

Chiedo scusa a tutti per aver deturpato la poesia "LU MEGGHIU PIATTU". La presunzione che la poesia fosse nata giù nel Capo con strofe di sei versi ottonari e che avesse perso delle parti nel passare di bocca in bocca, mi ha indotto ad imperdonabili "innovazioni".

Grazie all'amico presiccese, ormai perugino, Carlo Lubello, sono finalmente entrato in possesso della poesia originale LU MEGGHIU PIATTU, scritta dal poeta Enrico BOZZI - autodefinitosi il Conte di Luna-  nato a Taranto il 26.12.1873, vissuto a Lecce e morto tragicamente stroncato da un tram a Milano il 22.12.1934. La poesia è stata tratta dal libro OTTOCENTO POETICO DIALETTALE SALENTINO - I vol. - curato da Ribelle Roberti ed edito da PAJANO - Galatina.

Stesura originale di LU MAGGHIU PIATTU di E. BOZZI

Pe lla panza,
la pietanza
cchiù de custu e de sustanza,
ci te binchia e tte cunzola,
ci pe ccentu piatti basta,
nc'è besegnu bai lla scola
cu ccapisci ca è lla pasta?

L'autre cose
sapurose,
sissignore, me le mangiu,
doppu, sempre, se capisce;
ma nu già ca fazzu cangiu 
pe lla carne o pe lu pisce!

Ui deciti
cce buliti
ca su' scemu o materiale;
ma però li maccarruni 
su' la cosa cchiù ssenziale
ci ue' binchi li cantuni.

Strascenati,
rreutati,
mienzi cuetti o mienzi cruti,
Cu llu casu duce o puntu,
cu lla sarsa o rreseduti,
me li mangiu a ttuttu puntu.

Cu llu burru o la recotta
o mmescati a lli llecumi,
sulu a dhai fazzu la botta,
sulu a dhai perdu li lumi!
E agghiu e uegghiu cce ssu' belli,
speciarmente sperciatielli! . . .
Lenghi lenghi a la furcina,

usu gnèmmaru de ammace,
nde nturtigghiu na trentina:
puru sazziu su' ccapace 
nforsa ncanna mme li ficcu;
e mme sentu sodispattu
quandu a ll'urtimu me lliccu
la vernice de lu piattu! . .  

 
 
 

M'AGGIU SUNNATU (cont.)

Post n°111 pubblicato il 25 Agosto 2018 da ginoscirocco

Continuazione

Ai capitu li ristiani de moi, s'annu mparati cu volene a ncelu comu mie! L'aggiu llassati ca durmivene a ntra le rutte e manciavene terracate e mò varda bidi cci t'annu nventatu. Beddhi mei ci sape, tutticcoti, comu se volene bene ntra de iddhi! Varda varda spiccia l'acqua e nzigna lu voscu. Comu s'annu fatte tise ste chiante. Se spiccia lu voscu e sutta a mie visciu tante turri darlampanti ca su fatte de litru. Lampu cu li zzicca! Pe picca nu me cecu n'occhiu cu ista ca è cchiu tisa de l'avetre. Nci l'annu fatta cu rrivene fenca a ncelu, ca a Babele se mbrujara le lignue e persara lu fattu pe lu ffare. Varda quante casciteddhe de fierru curuddhelene su le rote! A dhu fusciti? Nu lampu v'aggiu dittu cu faciti fiji ma me pare ca nn'iti mbrufittatu mutu. Sarà ca siti ddavantati de cchiui de le vestie e mo cci manciati fessi, foje reste? A chiempi de tannu me rrivava armenu lu ndoru de quarche scencu o aviniceddhu rrustutu! E moi nenzi, sentu  sulu fezzu e l'aria me zzicca a li cannavozzi, sarà ca è lu fumu ca esse de dhe turri janche e russe. Era meju lu ndoru de carne! Sta bisciu ca m'annu fatte nu saccu de chesie ma nu se ssamijene ntra de iddhe e le chiamene puru cu numi scanci. Varda ista tene sei pati, li pariti de petra rricamata e a ogni patu nc'è nu mbracchiu ca scinne de tutte le vanne. St'avatra tene le liame de chianche russe ca parene onne de lu mare. Ista tene nu coppullinu beddhu ranne cu susu do stozzi de fierru ncruciati e st'avatra de coppullini ne tene tanti cu susu na feddha de luna e tante turriceddhe tornu tornu. Ista è ranne de veru, tutta archi archi cu na chiazza beddha ranne e cu a menzu nu catafarcu nivuru. St'avatra de coppullini ne tene unu sulu ma è de oru. Scinnu cu sentu nu picca cci dicene de mie. Ehi? me ricordene ncora, sulu ca me dannu tanti numi scanci! Nu vecchiareddhu m'ane chiamatu ZEUS, nu ristianu ATON, unu YAHWEH, n'avutru BUDDHA, n'avutru ncora DIU e m'ane dimannatu comu stane Fijama, poi n'avutru ZARATUSTRA e ZOROASTRU e n'avutru ncora ALLAH e poi GEOVA, WOTAN, CUNFUCIU, TAU, ODINU, na vagnona cu li capiddhi d'oru m'ane chiamatu THOR e na ristiana GINU, ma ista è mujerama, canuscu la uce.

 
 
 

AREA PERSONALE

 

TAG

 

ARCHIVIO MESSAGGI

 
 << Agosto 2024 >> 
 
LuMaMeGiVeSaDo
 
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
 
 

CERCA IN QUESTO BLOG

  Trova
 

FACEBOOK

 
 

ULTIME VISITE AL BLOG

ginosciroccocielostellepianetimonellaccio19petiksprefazione09aida631m12ps12annamatrigianopoeta_semplicedony686cassetta2gryllo73ibanez92gMiele.Speziato0
 

ULTIMI COMMENTI

CHI PUņ SCRIVERE SUL BLOG

Tutti gli utenti registrati possono pubblicare messaggi in questo Blog e tutti possono pubblicare commenti.
 
RSS (Really simple syndication) Feed Atom
 
 
 
 

© Italiaonline S.p.A. 2024Direzione e coordinamento di Libero Acquisition S.á r.l.P. IVA 03970540963