Post n°130 pubblicato il 06 Novembre 2019 da ginoscirocco
Tratto da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi" LA MUJERE MUTU BEDDHA
C – E a st'ura ne scià curcamu? Ci v'a criati.
What do you want to do ? New mailCopy |
Post n°129 pubblicato il 16 Ottobre 2019 da ginoscirocco
(Da a cummertazione) LA MESCIA E LU VESCU Voju cu be cuntu, osci, lu cuntu veru de la mescia Ipazia e de lu vescu Cirillu. Issi vivivene a l'Egittu, ntra la città de Alessandria. La Ipazia era fija de n'astronumu ca ne sapia de matematica e cuntava puru de filosufia. Issa, stannu cu sirsa, nu ssulu mparò tuttu chiru ca sapia lu tata sou, ma ddavantò puru cchiu brava de iddhu. Era ddavantata cusì brava ca li cuvarnanti scivene a dha iddha cu se cusijene e nu facivene nenzi, senza prima cu la sentene. Quannu muriu sirsa, pijò lu postu sou, comu mescia a ncapu de la cchiu ranne scola de la città, e nu be dicu mo quanti discipuli tania ca vanivene de tutte le vanne cu mparene lu sapire de l'egizi e cchiui cchiui, chiru de li greci. Se cunta ca era na beddha carusa ma era cusì ttaccata a le cose de scola ca nu panzava cu se mmarita. Stu fattu, ca sta be cuntu, è ccappatu tantu chiempu rretu, dicimu cchiui de centu anni de quannu l'imperatore Custantinu, se cunta, ca rricanusciu li Ristiani e cchiui de centu anni prima de quannu Maumettu chiantò li samenti de lu Islamismu. Pe meju dire, suntu li chiempi de: - quannu se scunzò l'Imperu Romanu e l'Africa e lu Salentu, spicciara sutta a lu cuvernu de Custantinopuli; - quannu cu le bone o cu le fiacche ttuccava cu ddavanti Ristianu puru ca vulivi cu rrimani pacanu o ebreu; - quannu facivene spriculare le statue de li dii egizi e pacani; - quannu li tempji pacani e le le sinacoghe, ddavantavene chiesie Ristiane. Cu cumanna su li tanamenti de Alessandria, nc'era tannu nu ccertu Oreste, prefettu nnuminatu da l'imperatore, ca nunn'era tantu ttaccatu a le cose de Diu e, comu ve dicia, se facia cusijare de na fimmana, propiu de la Ipazia. Stu fattu, lu vescu nu lu ddiciria, nu li scinnia propiu ntra li cannavozzi, ca percé vulia cu eggia iddhu cu cuverna o armenu cu eggia iddhu lu cunsijeri e nnu na fimmana, ca cu le mmacarie ncantava li masculi, imbece cu se ne stescia chiusa a ntra casa comu tutte l'avetre Ristiane. Lu vescu Cirillu, ca cchiui de na fiata s'era llamentatu cu l'Oreste ca era mutu tènnuru cu cci nu bulia cu ddaventa Ristianu e ca nu pijava cu ttuttu l'ardore la Fede Ristiana, rrivò a puntu cu lu denunzia a ll'imperatore. Brutti chiempi! Lu vescu, nvidiosu, cu pozza mpattare, se mmentò nu saccu de buscie e nzignò cu sbergogna la saggia Ipazia, spargennu uce ca era maca e facia le mmacarie cu lu jutu de lu diavulu. Dha povara carusa, nu se ne ncaricava mutu de le nciurite e secutava la via sua, senza mmagginare ca caminava su li osapedi e ca, prima o poi, lu vescu ne la facia pacare cara la libbertà de lu sapire e de la religgione. Se fidava, pareddha, de lu rispettu de li capi pulitici, de li saggi, de tutti li struiti e de li tanti discipuli ca li giravene ntornu. Stia cusì scuscitata, beddha mia, ca cu la bica, scia e bania de casa a la scola, de sula. Ntantu lu vescu nu se mmennia e, vistu ca cu le nciurite e cu le minacce nu se buscava nenzi, anzi li ristiani li vulivene cchiu bene, rrivò a puntu ca la fice ccidire. Nc'era, su nu cucuruzzu vicinu a la città, nu cumentu de menzimonici, ca, a lu bisognu, precavene li morti quannu nc'era la peste e moi stivene a li cumanni de lu vescu Cirillu cu sbrojene, cu la forza, le matasse cchiu mbrujuse. Fora propiu sti menzimonici ca na sira spettara la povara Ipazia sutta a casa e, quannu rrivò, la ficiara scinnire de la bica, la spujara nuda nuda e cu li cuperchi de na capasa rutta, li rascara li carni. Dopu ca perse tuttu lu sagnu, la ficiara a stozzi, la minara ntra na foggia e li dèsara focu. Cu la morte de Ipazia spicciò l'urtima scola libbara de lu sapire nticu ca de Atene s'ia spustatu a Alessandria e nzignò la notte logna logna de lu scuru medievale. La Ipazia, astronoma, matematica, filosofa e cchiui de tuttu fimmana libbara, pareddha, morse pe cumannu de nu vescu, bizzocu cucciutu e senza more pe lu prossimu, ma ddavantò lu stessu Patriarca, Papa de li Ristiani d'Africa e nchianò fenca su l'artare comu SANTU CIRILLU!
What do you want to do ? New mailCopyWhat do you want to do ? New mailCopy |
Post n°128 pubblicato il 08 Settembre 2019 da ginoscirocco
Da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi"
LU PILU E LU NZARTU A - A cquai v'iti ssattati? Ve cercava a lu barra.
|
Post n°127 pubblicato il 21 Agosto 2019 da ginoscirocco
CUMMERTAZIONE SU LA CULONNA DE SANTU NDREA Giardini pensili del palazzo ducale – 7 agosto 2019
Comu v'ìa cuntatu l'urtima fiata, l'ASSOCIAZIONE PRESICCESI NEL MONDO, ane fatta na beddha cummertazione de paisani, rricota de lu Pippi Sancisariu, su lu bisognu de cunzare la culonna, ca puru ca nunn'è a mpericulu cu scarra, stane fiacca de veru. Povuru Santu Ndrea! N'annu fattu bidire comu lu chiempu l'ane rridottu, beddhu meu! E' veru c'ane quasi quattrucentu anni ca stane a dha susu e nunn'è mai scisu, mancu pe na fiata sula. Cu li marchingegni de moi, ne l'annu mmusciatu de vicinu, comu quannu ca stivene facciffrunte. Tene li pedi su nu fierru rruscinutu c'ane crepata la chianca a dhu li mpoggia, li manca nu stozzu de croce, la petra è tutta rusacata, Iddhu è tuttu ndravutu e ttocca cu ringraziamu Diu, ci fenca a moi, s'ane mmantanutu bonu e nunn'è cadutu de dha susu. Puru la balaustra a dhu mpoggia la culonna stane misa fiacca fiacca e dicimu puru ca sutta è bacante e li trappiti de na fiata, ponnu mintire a rriscu cu mmersa tuttu, ci nu se mintene sutta li cugni giusti. Nu sse sape de pricisu quant'anni tene, mancu Papafranciscu, lu parrucu ca nc'è moi, ane truvatu l'annu e lu giurnu de quannu l'annu benaditta. Pare ca è stata fatta, dopu lu 1623, pe vutu de la principessa Maria Cyto Males, (Males de parte de mamma, ca era barunessa de Salve) mmaritata cu lu princime Bartilotti, dopu ca l'era mortu lu primu fiju. Papafranciscu, ane ditta na cosa ca nu ssapia, panzati nu picca ca n'Arditi vulia cu la scarra, sulu percé putia facire vanire a mmente a li paisani lu chiempu de le malefatte de li patruni ricchi spunnati. Menu male ca cciuveddhi li dese retta, ca sinò, nu tanivene cchiui la culonna e mancu Santu Ndrea. Lu paisanu nosciu, la bunanima de lu Vitucciu Stannardu, ane scritta na beddha poisia, ntitulata “Sant'Andrea e lu vecchiareddhu” e nu boi ca la bunanima de lu Cici Macchiateddha (Casciaru), la mpustò su stu bloggu. propiu mentre lu Vitucciua sta muria, senza cu saccia nenzi. A le fiate! La putiti liggire, ci vuliti, ca se trova: la prima menza su lu post 61 de lu 14 de brile 2015 e la sacunna menza su lu post 63 de lu 15 de brile de lu stessu annu. Turnannu a la culonna, nci volene mijara de euri cu ggiustene tuttu, ma me pare ca nci la facimu, ci ne mintimu de burisinnu, comu ficiara li ntichi paisani nosci cu la beddha chiesia matrice, se mmurtalara, ca a mpicca chiempu, nci la ficiara cu la spiccene. Quannu la Cumune e lu presidente nosciu, lu Peppi Cisariu, se ncordene, ve dicu pe filu e pe segnu comu putiti, puru vui, ci vuliti, mintire na manuzza pe sta fatica cusì ranne. M'è parsu bonu cu be le cuntu ste cose, cusì le tanimu a mente pe crai, pescrai. Pe moi, ve dicu sulu, crazie.
|
Post n°126 pubblicato il 27 Luglio 2019 da ginoscirocco
LI SURDATI A PRISICCE
Picchi prima cu nzigna lu state de lu '42, rrivara a Prisicce do'-trecentu surdati. Pe quantu aggiu cercatu de cquai e de dhai, ciuveddhi l'ane mai muntuvati e ciuveddhi ane mai scrittu nenzi su de iddhi. Jeu, puru ca tannu tania 6 anni, me li ricordu boni, quannu nquatrati passavene de nanzi a casa mia su la via Donnica e jeu me li custava de susu a la fanescia. Tanivene li trunchetti a li pedi cu li chiovi sutta e, quannu caminavene, se santia lu scoppu su le chianche. Siccomu ca facia cavutu, scivene cu li cavisi curti e senza camisa. Tanivene lu muschettu a mpettu e cantavene “e tu biondina, capricciosa, garibaldina...” e puru “faccetta nera”. Me ricordu ca quannu li santia cantare de luntanu, jeu fuscia cu me nfacciu su lu balcone e cu me li custu. Pursione de sti surdati durmivene de costi a casa mia, a li do' palazzi de li Martani, a dhunca, a unu nc'è la putea de scarpe de lu Mariu Formosu e a l'avutru, la casa a dhu stia la Mmeli Scirocca, propiu de fronte a la via Rodolfu Sijuzzu, ca tania nu purtale beddhu deveru. N'avatra pursione de surdati ia truvatu postu ntra lu palazzu nou de li Sarracca a l'agnulu ntra via Arditi e via Cadorna de moi. Nu nniziu l'aggiu truvatu e cunta ca a menzu a l'annu de lu '42, rrivara de veru a quassutta a nui surdati paracadutisti ma nc'è ci dice ca scira a Martina Franca e ci a Ceje Messapica, ciuveddhi mmuntuva Prisicce. Sacunnu li piani de cuerra nnuminati “operazione C3”, sti paracadutisti ttuccava, ntra picca chiempu, cu se minene su l'isula de Malta e cu ne la llevene a nforza a li Nglesi. Mo, aggiu panzatu: siccomu ca lu V° battajione de sti paracadutisti, a dhu chiempu, lu cumannava lu paisanu nosciu, generale maraja d'oru, Giuseppe IZZO, put'essere ca propiu stu battajone nunn'era sciutu a Martina Franca e nemmacu a Ceje Messapica ma ia truvatu de meju vanennu a Prisicce. Me ricordu na duminaca a la mmane, versu menzidia, li surdati passara ttorna su via Donnica tutti nquatrati unu de costi all'avutru e uno de retu all'avutru, daritti daritti e quannu mpuggiavene lu pede a nterra su le chianche, se santia nu scoppu sulu. Me pare ca erene tre o quattru quatrati de surdati e sta fiata però s'ivene mmutati cu le rrobbe de parata, cu lu muschettu a manu e tanivene l'elmu ddarlampante a ncapu, ma nu cantavene. Poi, dopu dhu giurnu, nu li vitti cchiui. Dopu, ma mutu chiempu dopu, sippi ca erene partuti pe Taràntu e de dhai pe l'Africa, nu cu l'aereu pe lu lanciu su Malta, ma cu lu bastimentu pe lluttare contru li Nglesi a EL ALAMEIN. Li paracadutisti de stu battajione, pareddhi, murira tutti ccisi e ne rrimasara sulu na vintina e, ntra quisti, se sarvò puru lu stessu cumannante IZZU ma rrimase feritu. Ci nc'è quarchedunu, prisiccese o de fore, ca ne sape cchiui de mie, de stu fattu, cu se face nnanzi, cu me cunta chiru ca sape, ca me face nu piacire ranne ranne. Ci nu bole cu scrive su stu bloggu, se pote fare viu su: ginorizzo@alice.it |
Post n°125 pubblicato il 20 Luglio 2019 da ginoscirocco
Vi trascrivo per sommi capi il PROGRAMMA del CONVEGNO PER IL RESTAURO DELLA COLONNA Di S. Andrea di PRESICCE-ACQUARICA a cura dell'Associazione Presiccesi nel Mondo che si terrà presso il Palazzo Ducale di Presicce il giorno 7 agosto 2019 Coordinatore Dott. Giuseppe SANCESARIO Ore -20,45 Preludio musicale con musiche paesane - 21,00 Introduzione da parte del Presidente dell'Associazione, Giuseppe CESARIO e saluto alle Autorità - 21,15 Storia del Santo e della Colonna da parte del Parroco, CAZZATO - 21,30 Architettura e restauro, Arch. Corrado CAZZATO - 22,15 Introduzione e lettura della poesia "Santu Ndrea e lu vecchiareddhu" - 22,30 Lettura poesia "Sutta l'arburu de lu pipe" di Carmelo Cazzato - 22,45 La colonna simbolo di Presicce e della Regione Puglia a cura dell'on. Dott Loredana CAPONE (Beni culturale della Regione) - 23,00 Finanziamento pubblico a cura dott. Chiara COPPOLA - 23,15 Finanziamento pubblico-privato a cura del dott. Carlo LUBELLO
|
Post n°124 pubblicato il 16 Giugno 2019 da ginoscirocco
DA "Strolacamenti de tre vecchiareddhi" LECHE E CRUCIATE
C - Carmeluccia, porta 4 cafè, ca osci, pachene issi. (rivolto verso A e B) V'è piaciutu cu me faciti sciucare cu lu vagnone, ci va criati, e mo pacati. A -Sinti lu solitu nfurtunatu, e nunn'è ca 'u vagnone cquai perde pe curtu, ca puru issu cquai t'ane fattu vincìre cu tutti li bongiochi c'ane uti e mo fazza Diu! B - Era meju ci stavi cchiu ncortu a lu sciocu, ca a Diu nci penzi quannu stai a ntra Chesia. A - Diu stane a ogni banna e nu sulu ntra Chiesia e ttocca cu lu tanimu sempre a ncapu e ntra lu core. B - Minti cchiu ficuzione quannu sciochi, ca nu t'ai ncortu mancu ca tanivi tre doi e nu l'ai ccusati. C - E mo nu basta, tantu èrive persu lu stessu e poi tutti putimu sbajare, nunn'è la prima fiata, ca cu sta capu ca tanimu, ne scappa cu ccusamu nu bongiocu. B -E' statu sempre scurdusu issu, ma moi ne sta mbrufitta de cchiui, ma cu mmuntuva Domineddiu, a ogni palora ca dice, nu se lu scorda, lu fessa! E menumale ca, na fiata, era paccatu, cu mmuntuvi lu nume de Diu pe nenzi. C - Nu sape mancu iddhu quante fiate lu giurnu lu mmuntuva ca, me crisciu, lu face senza mancu cu duma a ncapu le mutuddhe. B - Sempre cu stu “fazza Diu” a mmucca me pare nu saracinu. A - Saracinu si tie e chiri comu tie, fessa! Jeu su sempre statu nu bonu Ristianu e nu bau a ngiru cu cciu chiri ca cridene a avitri Dii. C -Nunn'è ca tutti li ottumani ccidene tutti chiri ca chiamene “nfedeli”. A -Ma ci putivene lu facivene. B -Sarà ca annu mparatu de li “Ristiani”. B -Ca li ristiani-Ristiani n'annu ccisi tanti, cu la scusa de le “Cruciate e Leche Sante” . A -Ma si nfessalutu? Li Ristiani scivene cu libberene lu Santu Sabburcu de manu a li nfedeli. B -Vidi ca puru tie li chiami nfedeli? Basta sulu cu ssapimu de quale menza vardamu li fatti. A -Simu tutti fiji de lu stessu Diu e fazza Diu! B -Ci simu tutti fiji de lu stessu Diu, percé allora n'imu ccisi nu saccu de saracini, ientulisciannu all'aria stannardi cu le Croci e cridannu “Gesucristu, fanne vincire, nui”? C -Puru iddhi fannu lu stessu! A -Dinnala, dinnala, quanti Ristiani ccidene a nume de Allà e quanti ne ccisara tannu. Ne l'imu scurdatu cci ficiara a Otràntu? Quanti Ristiani scapuzzara? C -Ma stu capu saracinu tania na sula manu o ne tania ottu mani? A -Scherza scherza, su cose serie, iste. B - Menu male ca lu Papa Piu Quintu se mmentò n'avatra Leca Santa e mise de menzu la Madonna de lu Rusariu e cu lu jutu de Issa, li surdati nosci nfucara tutti l'infedeli de lu Pascià, ntra lu mare de Lepàntu. A -Pocca! Vidi ca a fiate raggioni puru tie. E menumale, ca ci nunn'era statu pe la Madonna de lu Rusariu, nu nci l'ivene fatta! E cusi de tannu la Madonna è ddavantata la Ricina de le Vittorie e fazza Diu! C -Sarà ca tie, nu l'ai zziccata bona la ntifana, ci t'a criatu! Nu t'ai ncortu mancu ca t'ane piatu pe fessa! |
Post n°123 pubblicato il 12 Maggio 2019 da ginoscirocco
da "a cummertazione cu lu Ginu" LU SETTEDEDENARI
Na fiata, tanti, ma tanti anni rretu, nc'era a Prisicce n'ommu ca de nume facia Ndrea Cavaddhu. Era nu bonu ristianu ma nu ssapia fare nenzi e nenzi facia. Girava mmutateddhu pe lu paese e g'era cumpagnone de tutti li sozzi soi. Tania na sanza però, tutti li lunidia pijava lu trenu, la mmane mprima, e scia a Lecce. Nu caruseddhu, vicinu de casa, ca de nume facia Ntunucciu, na duminaca a la mmane, se fice curaggiu e, a nu mumentu ca lu Ndrea stia sulu, lu ffruntò: - Bongiornu! Signuria me lu facivi nu faòre? - li dimannò. Turnamu a lu Ntunucciu ca, pe la prima fiata, ia fattu chiru ca ia fare, se ne turnò a lu marcatu cupertu squariannu chiempu cu barda le bancareddhe ca se nfilavene logne logne, ntra lu palazzu de le Poste e lu casteddhu. Vinnivene lu bene de Diu! Ma lu Ntunucciu nu tania sordi cu ccatta e, quannu se menzò ca era menzidia, se mprossimò a lu postu. Lu Ndrea Cavaddhu nu nc'era ncora e lu Ntunucciu panzò ca era meju ci ccattava le do' cuddhure, senza sarde né scapici, ca nu ssapia li custi de lu Ndrea e se le mise a mposcia, una de na menza e una de l'avatra. Cusì se ssettò su nu scalune e ntise ca stia propiu de costi a na beddha buatta ranne china de sarde. Tania sempre d'occhiu lu palu de la luce a dhunca s'ivene truvare e cu la manu nzignò cu scugna la cuddhura a manu daritta. Lu chiempu nu passava mai e quannu nfilò attorna la manu a mposcia cu spezza n'avutru stozzu de pane, se ncorse ca, cu lu ndoru de le sarde, la cuddhura, stozzu stozzu, se l'ia gnuttuta tutta. Se ncorse puru ca s'ia fattu tardu e se mise de costi a lu palu e dimannava a tutti chiri ca passavene: - no – rispunnivene, - focu meu osci – se llamantava, lu Ntunucciu. - Ma tie comu dimannavi?- li fice lu Ndrea. - Ci canuscivene lu Ndrea Cavaddhu e me dicivene ca none – rispuse.
|
Post n°122 pubblicato il 07 Aprile 2019 da ginoscirocco
Da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi" C - Puru stammane, ne trasimu ntra lu barra? Sciamu cu ne facimu do' passi,ca osci lu chiempu è bonu, è na beddha sciurnata!
|
Post n°121 pubblicato il 12 Marzo 2019 da ginoscirocco
Cari giovani presicce-acquaricesi, l'UNIONE dei due Comuni mi porta a farvi conoscere le inutili diatribe campanilistiche dei nostri padri che si accentuarono quando nel 1876 l'Autorità decretò la costruzione di un unico cimitero per i due paesi da erigere dov'è adesso nel Comune di Acquarica del Capo. I Presiccesi fecero ricorso perché ne volevano uno per proprio conto vicino alla Chiesa degli Angeli e fra le tante cause del ricorso vi era questa: "perché le nostre spoglie non giacciano in terra straniera!". Grazie, Luigi Rizzo (Notizie tratte da una pagina di storia di Vito Stendardo). Traduzione di LI SPIRITI I FANTASMI Tramonta il sole chiudono i cancelli Tutte le notti appena fa buio Ad una certa ora del primo mattino Da questa parte ci sono i "mascherati" - Non avete permesso di salutare mia sorella, - Siete voi presiccesi che non permettete Un piccolo fantasma dal viso bianco per più di una volta, a togliere questa stupida usanza. Un fantasma correndo come il vento, - Sono Stefanelli dei "mascherati" togliete di mezzo i campanilismi -In futuro mi auguro
|
Post n°120 pubblicato il 11 Marzo 2019 da ginoscirocco
LI SPIRITI di Luigi RIZZO Sta mpuna 'u sule e nsèrrene le porte Nun ci stà cchiui ci chiance li sabburchi volene pe l'aria l'anìme morte ssute de li cascioni e de li surchi.
Tutte le notti ampena ca scurisce nc'è nu va be' de spiriti dannati nc'è chiru ca cull'avitri s'unisce e chiru ca va sulu, scumpagnatu.
A na ccert'ura de la mmane mprima a facciffrunte stannu su 'a carrara de na menza e l'avatra fenca a ncima comu ca nu parite li separa.
De qua vanna nci su' li mascarani ca ogni notte fannu li trumenti e stannu sempre comu catti e cani cu l'acquarisi chini de lamenti.
- Nu m'iti fatta salutare sorma, ca pe maritu tinne n'Acquarisu e sta precata, comu vole norma - crida nu mascaranu stannu tisu.
- Siti vui Prusicciari ca vuliti cu nu banimu ntra lu vosciu cantu e zati tisi a menzu sti pariti ca spacchene pe curtu 'u campusantu.
Nu spiriteddhu cu la facce janca: - jeu – dice - su lu primu acquai precatu ca squicciatu spicciai sutta na chianca e ntra stu chiempu m'aggiu ntarassatu,
na fiata e doi, cu lleu sta sansa scema! - Vui Mascarani siti sempre storti - dice n'avutru, cu la vuce trema - - tirati petre 'u giurnu de li Morti .
Nu spiritu, fuscennu comu jentu, face segnu cu se stannu citti: -Jeu, lu settantasei de l'ottucentu la scena ca nc'è moi, jeu me la vitti.
-Stefanelli su' de li Mascarani a l'Ancili vulia la seburtura ttuccò persuadu poi li paisani ca è meju cu lu pizzu la cuddhura;
- llevatili de menzu i campanari scurdative le petre e li pariti ca mo li do' paesi suntu pari e ncardasciati, stannu sempre uniti.
- Cu lu nnazibanire, jeu me crisciu, ca lu paese nou ddaventa ranne e comu quannu già ca mo lu visciu, stu campusantu spostene a dhe vanne.
|
Post n°119 pubblicato il 17 Febbraio 2019 da ginoscirocco
Da "strolacamenti de tre vecchiareddhi" C - Ne trasimu a ntra lu barra, ca osci face friddhu?
|
Post n°118 pubblicato il 31 Gennaio 2019 da ginoscirocco
Tratto da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi" C - Stammane, llassatime stare ca tegnu nu diaulu pe capiddhu.
|
Post n°117 pubblicato il 24 Dicembre 2018 da ginoscirocco
Cu be fazzu l'auguri pe Natale, ve cuntu nu fattareddhu ccappatu a sirma la nnantiviscilia de Natale de tanti ma tanti anni rretu. Vui nu l'iti canusciutu, sirma, ma iddhu era lu ristianu cchiu piu de tutti li dudici papi Pii misi unu de costi a ll'avutru. BUON NATALE E FELICE ANNO NUOVO! |
Post n°116 pubblicato il 07 Dicembre 2018 da ginoscirocco
Nu boju cu be mparu comu se fannu le pucce ca me menzu ca le sapiti fare tutti. Sulu ca moi mintiti intra de tuttu ma na fiata se mpastavene sulu cu le ulie mature e, ci pe ci sa l'annatata era tardia, se putivene mintire le voscele e g'era sanza cu se fannu pe la viscilia de la Mmaculata. Mama, ccujennu vulie la nanzivisilia, scucchiava chire cchiù beddhe mature e se le mintia ntra lu posciu. A casa poi, la sira dopu manciatu, mintia a criscire lu llavatu. A lu crammane mprima mmiscava le mature ntra la pasta crisciuta e cu nu cisticeddhu de farina purtava tuttu a lu furnu e dopu picca turnava cu le pucce beddhe cavete cavete a ntra la sporta. Ma nu le putivene manciare percé ttuccava cu dasciunamu A menzidia, quannu llassavene de cujire le vulie cu manciamu, mama pijava la sporta cu le pucce e ne dava una padunu a le fimmene e puru a nui de casa. Ttuccava cu ne manciamu fenca a l'urtima muddhica ca poi nu putivene mintire a mucca nenzi cchiui ca lu dasciunu spiciava quannu mpunia lu sule. Jeu tannu dasciunava puru la viscilia de Natale, lu Vennardia Santu e lu giurnu de la Cinnareddha. Mama dasciunava tutta la Samana Santa e me cuntava ca mammasa dasciunava pe tutta la Caremma: de la Cinnareddha fenca a Pasca Ranne. |
Post n°115 pubblicato il 15 Novembre 2018 da ginoscirocco
(Continuazione) A - Attorna te n'essi cu la morte, comu quannu ca la cumanni tie? E' Domineddiu ca sape quannu rria lu mumentu e fazza Diu!
|
Post n°114 pubblicato il 15 Novembre 2018 da ginoscirocco
Tratto da "Strolacamenti de tre vecchiareddhi" A - Ci diciti esse osci lu sule? |
Post n°113 pubblicato il 19 Ottobre 2018 da ginoscirocco
(Da "Strolacamenti de 3 vecchiareddhi") LA LUNA C - (rivolto ad A) Jerisira te spettavene a lu barra pe lu tressette e nu si banutu!
|
Post n°112 pubblicato il 11 Ottobre 2018 da ginoscirocco
Chiedo scusa a tutti per aver deturpato la poesia "LU MEGGHIU PIATTU". La presunzione che la poesia fosse nata giù nel Capo con strofe di sei versi ottonari e che avesse perso delle parti nel passare di bocca in bocca, mi ha indotto ad imperdonabili "innovazioni". Grazie all'amico presiccese, ormai perugino, Carlo Lubello, sono finalmente entrato in possesso della poesia originale LU MEGGHIU PIATTU, scritta dal poeta Enrico BOZZI - autodefinitosi il Conte di Luna- nato a Taranto il 26.12.1873, vissuto a Lecce e morto tragicamente stroncato da un tram a Milano il 22.12.1934. La poesia è stata tratta dal libro OTTOCENTO POETICO DIALETTALE SALENTINO - I vol. - curato da Ribelle Roberti ed edito da PAJANO - Galatina. Stesura originale di LU MAGGHIU PIATTU di E. BOZZI Pe lla panza, L'autre cose Ui deciti Strascenati, Cu llu burru o la recotta usu gnèmmaru de ammace, |
Post n°111 pubblicato il 25 Agosto 2018 da ginoscirocco
Continuazione Ai capitu li ristiani de moi, s'annu mparati cu volene a ncelu comu mie! L'aggiu llassati ca durmivene a ntra le rutte e manciavene terracate e mò varda bidi cci t'annu nventatu. Beddhi mei ci sape, tutticcoti, comu se volene bene ntra de iddhi! Varda varda spiccia l'acqua e nzigna lu voscu. Comu s'annu fatte tise ste chiante. Se spiccia lu voscu e sutta a mie visciu tante turri darlampanti ca su fatte de litru. Lampu cu li zzicca! Pe picca nu me cecu n'occhiu cu ista ca è cchiu tisa de l'avetre. Nci l'annu fatta cu rrivene fenca a ncelu, ca a Babele se mbrujara le lignue e persara lu fattu pe lu ffare. Varda quante casciteddhe de fierru curuddhelene su le rote! A dhu fusciti? Nu lampu v'aggiu dittu cu faciti fiji ma me pare ca nn'iti mbrufittatu mutu. Sarà ca siti ddavantati de cchiui de le vestie e mo cci manciati fessi, foje reste? A chiempi de tannu me rrivava armenu lu ndoru de quarche scencu o aviniceddhu rrustutu! E moi nenzi, sentu sulu fezzu e l'aria me zzicca a li cannavozzi, sarà ca è lu fumu ca esse de dhe turri janche e russe. Era meju lu ndoru de carne! Sta bisciu ca m'annu fatte nu saccu de chesie ma nu se ssamijene ntra de iddhe e le chiamene puru cu numi scanci. Varda ista tene sei pati, li pariti de petra rricamata e a ogni patu nc'è nu mbracchiu ca scinne de tutte le vanne. St'avatra tene le liame de chianche russe ca parene onne de lu mare. Ista tene nu coppullinu beddhu ranne cu susu do stozzi de fierru ncruciati e st'avatra de coppullini ne tene tanti cu susu na feddha de luna e tante turriceddhe tornu tornu. Ista è ranne de veru, tutta archi archi cu na chiazza beddha ranne e cu a menzu nu catafarcu nivuru. St'avatra de coppullini ne tene unu sulu ma è de oru. Scinnu cu sentu nu picca cci dicene de mie. Ehi? me ricordene ncora, sulu ca me dannu tanti numi scanci! Nu vecchiareddhu m'ane chiamatu ZEUS, nu ristianu ATON, unu YAHWEH, n'avutru BUDDHA, n'avutru ncora DIU e m'ane dimannatu comu stane Fijama, poi n'avutru ZARATUSTRA e ZOROASTRU e n'avutru ncora ALLAH e poi GEOVA, WOTAN, CUNFUCIU, TAU, ODINU, na vagnona cu li capiddhi d'oru m'ane chiamatu THOR e na ristiana GINU, ma ista è mujerama, canuscu la uce. |
Inviato da: cassetta2
il 29/05/2023 alle 18:33
Inviato da: Mr.Loto
il 21/08/2020 alle 17:39
Inviato da: sciroccu
il 22/04/2020 alle 13:10
Inviato da: cassetta2
il 22/04/2020 alle 11:06
Inviato da: cassetta2
il 20/11/2019 alle 16:11